O treime din jaloanele din PNRR se află în întârziere, iar penalitățile pot ajunge la sute de milioane de euro pentru fiecare reformă nefinalizată, conform situației actuale prezentate joi, la Guvern, de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. În total, România mai are de implementat investiții și reforme de aproximativ 10 miliarde de euro până la finalul programului. Ministrul a recunoscut că aproape o treime din acești 10 miliarde de euro restante sunt, în prezent, în zona de risc ridicat.
Ministrul Dragoș Pîslaru a menționat joi că în ședința de Guvern a fost prezentată o notă de informare privind calendarul măsurilor de aplicare a reformelor.
„Ne referim aici la reformele cu penalizări substanțiale sau la cele critice, fiecare estimată la peste 770 de milioane de euro”, a afirmat oficialul.
ACTUALIZARE Nota de informare cu privire la reformele critice din PNRR, publicată de Guvern, indică faptul că penalizările cele mai mari variază între 770 milioane de euro și 973 de milioane de euro.
România a primit până acum suma de 10,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 50% din totalul alocat.
Ministrul a anunțat că din cele 179 de jaloane și cereri de plăți 5 și 6, aproximativ o treime sunt în risc accentuat de nefinalizare.
„Avem circa o treime îndeplinite complet, o treime în zonă galbenă, cu progres încă necesar, și o treime cu risc ridicat, fiind 65 de ținte și jaloane cu risc mare, din totalul de 179”, a explicat oficialul.
„Estimarea preliminară este că o treime din cele 10 miliarde de euro alocate se află, în acest moment, cu riscuri ridicate”, a adăugat Pîslaru.
Aceste întârzieri se reflectă și în proiecte majore de infrastructură, precum rețelele de apă și canalizare, unde termenele sunt deja foarte strânse.
Penalități de până la 1 miliard de euro
Conform analizei prezentate în Guvern, cel puțin 14 reforme au întârzieri semnificative, riscând penalități ce depășesc 700 de milioane de euro fiecare.
„În prezent, avem un set de 14 reforme critice pentru PNRR, toate având aceeași importanță, fiecare având penalizări potențiale de peste 770 de milioane de euro până aproape de un miliard”, a afirmat oficialul.
A fost menționat faptul că, de acum înainte, se va urmări bi-săptămânal implementarea acestor reforme, cu un sistem de monitorizare public, pentru a mobiliza societatea în atingerea obiectivelor.
Valoarea fondurilor suspendate pe cererea de plată 3
Ministrul a precizat că doar jumătate dintre fondurile blocate pe cererea de plată 3 ar putea fi recuperate.
„Nu avem o defalcare oficială din partea Comisiei Europene pentru cererea de plată 3, estimând un total de 800 de milioane de euro, din care eu prognozez că vom recupera cam jumătate”, a afirmat oficialul.
România poate primi până la sfârșitul lunii aprilie o decizie de la Comisia Europeană referitoare la cererile de plată 3 și 4 din PNRR, în valoare totală de aproximativ 3 miliarde de euro.
Conform ministrului, pentru cererea de plată 3, nu există o defalcare oficială privind sumele suspendate pentru fiecare jaloan.
Există componente care nu mai pot fi remediate, ceea ce reduce șansele de recuperare integrală a fondurilor, precum cazul superagenției Companiilor de Stat – AMEPIP, cu un jalon în valoare de 440 de milioane de euro. Începând din mai 2025, această sumă a fost suspendată parțial. România a încercat să demonstreze funcționalitatea instituției, susține Pîslaru.
„Am arătat că AMEPIP-ul este operațional, cu conducere și că începe să emită decizii”, a explicat ministrul.
Cu toate acestea, există riscul ca europarlamentarii să considere funcționalitatea doar parțială, ceea ce ar duce la recuperarea unei părți din sumă, a explicat oficialul.
De asemenea, vor fi pierduți bani și din cauza jalonului referitor la pensiile magistraților, precum și din cel privind numirea directorilor la companiile de transport și energie.
Nu sunt încă disponibile sumele exacte pierdute, deoarece evaluarea Comisiei Europene nu s-a încheiat. „Într-o perioadă scurtă, vom avea o clarificare totală din partea căreia vom afla toate detaliile”, a precizat ministrul.
A admis, de asemenea, că există zone deja imposibil de remediat, precum numirile în consiliile de administrație din sectorul transport și energie, precum și îngrijorări privind demonstrarea completă a funcționalității AMEPIP.
