Motorul de exporturi al Chinei a încetinit brusc în martie, în contextul în care conflictul din Orientul Mijlociu a provocat şocuri pe piaţa energetică şi de transport, afectând cererea globală şi scoţând la iveală riscurile strategiei Beijingului de a se baza pe producţia industrială pentru a susţine creşterea economică, explică Reuters.
A doua cea mai mare economie mondială a înregistrat o creştere puternică la începutul anului 2026, stimulată de cererea crescută pentru dispozitive electronice cu inteligenţă artificială. Situaţia a determinat unii analişti să anticipeze că excedentul comercial al Chinei, care a atins o valoare record de 1,2 trilioane de dolari în anul precedent, s-ar putea majora în 2026.
Totuşi, conflictul izbucnit în Orientul Mijlociu pe 28 februarie a perturbat creşterea economică globală, lăsând China vulnerabilă, deoarece a depins mult de cererea externă pentru a compensa incapacitatea de a relansa consumul intern pe termen lung.
Livrările externe au crescut cu doar 2,5% în martie, conform datelor vamale publicate marţi. Aceasta reprezintă cel mai scăzut nivel din ultimele cinci luni şi este semnificativ sub avansul de 21,8% înregistrat în primele două luni ale anului 2026. Economiile au anticipat o creştere de 8,3%, conform unui sondaj Reuters.
„China nu poate transfera integral creşterea preţurilor la energie către consumatorii externi”
„Creşterea exporturilor către principalele pieţe a încetinit în întregime”, a declarat Zhiwei Zhang, economist-şef la Pinpoint Asset Management, atribuiând situaţia incertitudinii globale generate de conflictul din Iran.
„Cred că excedentul comercial al Chinei se va diminua în acest an, deoarece China nu poate transfera integral creşterea preţurilor la energie către clienţii externi”, a adăugat el.
Reuters subliniază că aceste semne sunt deja vizibile: excedentul comercial al Chinei în martie a fost de doar 51,13 miliarde de dolari, mult sub aşteptările de 108 miliarde de dolari.
O creştere semnificativă de 27,8% a importurilor – cea mai mare din noiembrie 2021 – a exercitat presiune asupra balanţei comerciale.
Poziţia Chinei ca cel mai mare producător şi importator de energie a întărit expunerea la un şoc energetic global. Sursele diversificate şi rezervele mari de petrol oferă o anumită protecţie, însă incertitudinea privind durata conflictului din Orientul Mijlociu riscă să submineze cererea economică bazată pe inteligenţă artificială pentru cipuri şi servere, afectând perspectivele de creştere.
Chiar dacă China a fost criticată de partenerii comerciali pentru producţia susţinută de subvenţii şi preţurile reduse, nu este imună la impactul asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, pe măsură ce costurile combustibililor şi transporturilor cresc.
Unii analişti consideră că economia Chinei va ieşi întărită din criză
Chen Bo, cercetător la Institutul de Studii din Asia de Est al Universităţii Naţionale din Singapore, a declarat pentru Reuters că bunurile chinezeşti vor deveni „mai competitive”, deoarece şocul energetic „duce la creşterea preţurilor în majoritatea ţărilor” mai mult decât în China.
El anticipează o creştere a cererii globale pentru vehicule electrice fabricate în China.
Fred Neumann, economist-şef pentru Asia la HSBC, a afirmat că China ar putea beneficia de strategia începutului de secol XXI de a constitui rezerve de materii prime, ceea ce ar putea atenua efectele şocurilor asupra preţurilor materiilor prime la nivelul fabricilor.
Unii experţi prevăd că cererea susţinută pentru tehnologie va sprijini în continuare exporturile chineze, având în vedere reperele recente.
„Pentru primul trimestru, în ansamblu, creşterea exporturilor a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani”, a declarat pentru Reuters Zichun Huang, economist pentru China la Capital Economics.
„În ciuda şocului asupra preţurilor energiei, exporturile ar trebui să rămână solide în trimestrele următoare, datorită cererii mari pentru semiconductori şi tehnologii verzi”, a adăugat el.
