Răspunsul nu este simplu, deoarece piețele transmit mesaje complet diferite: pe piața reală, petrolul se situează peste 130 de dolari, în timp ce pe burse prețurile rămân sub 100 de dolari.
Această diferență indică un dezechilibru profund între cerere și ofertă, pe fondul conflictului din Iran și al instabilităților din Strâmtoarea Ormuz, scrie Wall Street Journal.
Există, practic, două niveluri ale prețului petrolului
Prețul „de pe hârtie” — adică prețul contractelor futures, cel afișat în știri. Acesta reprezintă costul unui contract pentru petrol livrat peste două luni. Este similar cu rezervarea unei camere de hotel pentru vară: plătești prețul actual pentru o rezervare valabilă peste mai mult de 60 de zile.
Prețul real, fizic — cât plătești dacă vrei petrol pentru săptămâna viitoare, în port sau în tanc. Acesta se situează la 132 de dolari.
Diferența dintre ele este extrem de mare: asemenea decalaj nu s-a mai vândut anterior.
De ce este atât de ridicat prețul „real” al petrolului?
Răspuns simplu: există mai mulți cumpărători disperați decât vânzători. O mare parte a ofertei globale este blocată în Orientul Mijlociu, din cauza conflictului în desfășurare. Cine are nevoie de petrol acum — îl plătește la prețul cerut de piață.
Există un deficit de petrol pe piața „reală”
Principalul motiv este lipsa semnificativă a aprovizionării în piața fizică. O mare parte din producție rămâne „blocată” în Orientul Mijlociu, ceea ce generează o concurență acerbă între cumpărători pentru mărfurile disponibile.
Asta determină creșterea prețurilor spot, adică prețurile pentru livrare imediată, care reflectă mai direct situația reală a pieței decât contractele bursiere.
De ce indicii futures arată o imagine diferită?
Contractele futures, pe de altă parte, nu oglindesc neapărat realitatea fizică curentă. Contractele Brent tranzacționate astăzi vizează livrări în lunile viitoare și nu implică întotdeauna livrare fizică, fiind decontate pe bază de indici.
Asta înseamnă că prețurile lor sunt influențate mai mult de așteptări și strategii de hedging decât de disponibilitatea imediată a petrolului.
Volatilitate și ambiție pe piețe
Un alt motiv pentru divergență este volatilitatea extremă. Fluctuațiile mari descurajează investitorii să-și asume poziții importante în contracte futures.
Riscul este ridicat: o schimbare bruscă poate genera apeluri în marjă și pierderi semnificative, chiar și în cazul predicțiilor corecte. Astfel, fondurile adoptă strategii mai prudente, limitând impulsul ascendent al contractelor futures.
Funcționarea apelurilor în marjă, explicată clar
Când un trader dorește să cumpere contracte futures pe petrol, nu trebuie să plătească prețul total. Este suficient să depună o garanție parțială — aproximativ 10% din valoarea contractului. Restul este împrumutat de la broker. Este asemănător cu un avans pentru achiziția unei case și un credit pentru rest.
Problema apare când prețul evoluează împotriva poziției sale. Dacă preconiza că prețul petrolului va crește, dar acesta scade brusc, pierderile se acumulează rapid. Brokerul solicită atunci depunerea de bani suplimentari ca acoperire a diferenței — așa numitul apel în marjă.
Dacă nu poți sau nu vrei să depui fondurile, brokerul va închide forțat poziția, vânzând contractele în pierdere, indiferent de previziunile tale. De aici, rezidă riscul: piața poate merge temporar în direcția anticipată, dar tu poți rămâne pe dinafară.
Cine influențează prețurile?
În același timp, piața urmărește cu atenție tranzacțiile majore. La anumite momente, volume semnificative de contracte futures și-au schimbat proprietarii cu puțin timp înainte de declarațiile lui Donald Trump, sporind temerile legate de exploatarea informațiilor privilegiate.
Pe piața futures, există un echilibru mai mare între cumpărători și vânzători, deoarece participă atât producători care „blochează” prețurile, cât și traderi care folosesc rezerve precum Rezerva Strategică de Petrol a SUA.
Piațe și realități distincte
În esență, piața petrolului funcționează în prezent la două „viteze”: pe piața fizică, lipsa ofertei provoacă creșteri rapide ale prețurilor, în timp ce pe piața financiară, incertitudinea și strategia investitorilor mențin prețurile la niveluri scăzute.
Pentru investitori, cea mai importantă problemă nu este doar prețul „corect”, ci și piața care exprimă cel mai bine viitorul. Concluziile analiștilor indică faptul că răspunsul nu se află doar în ecranele bursiere, ci și în evoluțiile din puncte cheie, precum Strâmtoarea Ormuz, prin care trece o parte semnificativă a aprovizionării globale cu energie.
Acolo se va decide, în cele din urmă, dacă prețurile ridicate de pe piața fizică reprezintă o anomalie temporară sau prevestesc o criză energetică profundă.
