Comisia Europeană a propus un cadru temporar pentru relaxarea normelor privind ajutoarele de stat, având scopul sprijinirii sectoarelor industriale în contextul creșterii accelerate a prețurilor la energie, notează Les Echos.
Se estimează o creștere de peste 20 de miliarde de euro a costurilor pentru importurile de combustibili fosili în doar patruzeci și patru de zile: factura energetică cauzată de criza iraniană devine tot mai costisitoare. De la închiderea strâmtorii Ormuz, prețul petrolului a crescut cu 51%, iar cel al gazelor cu 85%. Autoritățile de la Bruxelles nu pot mai amâna intervenția.
La 13 aprilie, Comisia Europeană a transmis statelor membre un proiect de cadru temporar care intenționează să reducă restricțiile europene privind ajutoarele de stat. Această măsură, similară cu răspunsurile de urgență aplicate după pandemia de COVID-19 și invadarea Ucrainei, are ca obiectiv furnizarea de instrumente guvernelor pentru sprijinirea industriilor vulnerabile, fără a afecta piața internă sau obiectivele de mediu.
Principalii beneficiari
Potrivit publicației Contexte, documentul – care poate suferi modificări până la publicare – indică mai multe sectoare prioritare. Agricultura resimte intens creșterea prețurilor la îngrășămintele azotate, care au urcat cu +58% față de 2024, din cauza dependenței de gazul natural.
Pescuitul și transportul rutier sunt de asemenea afectate: prețurile la combustibilii maritimi au crescut cu peste 0,40 euro pe litru, iar motorina generează acum până la 7% costuri suplimentare pentru transportatori, ale căror marje depășesc adesea 3%.
În aceste domenii, Bruxelles ia în calcul acordarea de ajutoare care pot acoperi până la 50% din cheltuielile suplimentare generate de criză, în limita de 50.000 de euro per beneficiar, pentru perioada 1 martie – 31 decembrie 2026.
Cea mai importantă măsură vizează industriile grele și consumatoare de energie (chimie, siderurgie, ciment, aluminiu etc.). Comisia propune majorarea plafonului de sprijin prevăzut în cadrul reglementărilor Cisaf (reguli pentru ajutoarele de stat în cadrul Pactului pentru o industrie curată). De asemenea, se propune reducerea prețului mediu al electricității de la 50% la 70%, fără a fi necesare investiții suplimentare în decarbonizare.
Precedente pentru evitarea greșelilor din 2022
Bruxelles intenționează să prevină repetarea experiențelor trecute. Între 2022 și 2024, măsurile de urgență au costat în total echivalentul a 2,2% din PIB-ul european, majoritatea beneficiind gospodăriile vulnerabile, din cauza lipsei unei scheme adecvate de sprijin.
Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, avertiza deja în publicația „Les Echos”:
„Dacă toate statele membre reduc taxele pe combustibili, riscă să stimuleze cererea în momentul în care oferta este sub presiune, ceea ce ne aduce în pragul unei crize de aprovizionare.”
Sugestia sa: reducerea taxelor la electricitate, nu la combustibilii fosili.
Pentru a preveni aceste greșeli, cadrul temporar prevede garanții stricte. Ajutoarele trebuie acordate până la 31 decembrie 2026, fiind strict proporționale cu costurile suplimentare generate de criză, iar companiile aflate deja în dificultate înainte de 28 februarie 2026 (data începerii conflictului) vor fi excluse, cu excepția întreprinderilor mici și mijlocii, dacă nu se află în procedură de insolvență.
Din punct de vedere climatic, orice plafonare a prețului gazelor trebuie să revină gradual la nivelul prețurilor de pe piață, pentru a evita un „șoc de revenire” odată cu încheierea schemei, și nu trebuie să includă costurile aferente sistemului de tranzacționare a certificatelor de emisii (ETS), pentru a menține stimulentele pentru decarbonizare.
Bruxelles își dorește să evite ca ajutoarele de urgență să devină o „bătaie de cap” pentru industriile poluante, prelungind astfel dependența de combustibilii fosili.
De asemenea, au fost menționate că, în prezent, nu se activează o clauză generală de flexibilitate bugetară. statele membre trebuie să respecte traiectoriile de cheltuieli aprobate de Consiliu.
Unii dintre guvernele naționale au acționat deja separat: Germania a anunțat 1,6 miliarde de euro pentru sprijinirea combustibililor, Irlanda a propus sute de milioane pentru consumatori și transportatori, iar Spania și Italia au redus taxele pentru benzină și motorină.
Se așteaptă ca Comisia să aprobe această inițiativă până la sfârșitul lunii aprilie. În plus, mesajul rămâne același: doar electrificarea amplă a economiei europene poate preveni astfel de crize repetitive.
Electricitate: sprijin finanțat pentru industriile energetice din Germania
Guvernul german a obținut aprobarea Uniunii Europene pentru a subvenționa electricitatea folosită de cele mai energeticoase industrii – o solicitare depusă anterior începutului conflictului din Orientul Mijlociu.
Ajutorul destinat industriei grele din Germania se ridică la 3,8 miliarde de euro și va fi implementat în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2028.
Se introduce un plafon pentru prețul la electricitate pentru industriile consumatoare de energie, precum chimie, petrochimie și construcții, urmând să acopere diferența față de prețul pieței.
Prețul maxim va fi stabilit la minimum 50 euro/MWh. De asemenea, companiile trebuie să investească cel puțin jumătate din economiile obținute în procese de producție mai prietenoase cu mediul.
Autoritatea europeană a verificat conformitatea acestor măsuri cu legislația UE privind concurența.
