Compania Siemens a câștigat o licitație pentru 12 trenuri pe hidrogen. Valoarea contractului este de 1,61 miliarde de lei, însă sursa de finanțare nu este încă asigurată.
Asocierea Siemens Mobility formată din: Siemens Mobility SRL, Siemens Mobility GmbH și Siemens Mobility Austria GmbH a declarat câștigătoarea procesului de achiziție pentru 12 automotoare cu tracțiune pe bază de pile de combustie cu hidrogen, dedicate transportului feroviar de călători, conform anunțului Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF).
Rutele pe care vor circula trenurile pe hidrogen
Cele 12 trenuri vor opera pe următoarele trasee neelectrificate:
- București – Pitești, cu extindere până la Piatra Olt – Craiova, și București – Aeroportul Henri Coandă
- București – Târgoviște
- București – Pitești – Curtea de Argeș
De asemenea, este inclusă și achiziția serviciilor de mentenanță și reparații pentru aceste automotoare, necesare pentru funcționarea lor optimă.
Valoarea ofertată se ridică la suma de 1.617.696.763,20 lei fără TVA, fiind compusă din costul de livrare a celor 12 automotoare electrice și costurile de mentenanță pentru o perioadă de 15 ani, conform ARF.
Automotoarele electrice vor fi repartizate operatorilor de transport feroviar de călători, în cadrul contractelor de servicii publice aprobate prin hotărâri de guvern.
ARF precizează că în prezent se caută noi surse de finanțare pentru realizarea acestui proiect.
„Proiectul a beneficiat inițial de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar în prezent Autoritatea de Management (DGPET), din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, realizează demersurile pentru identificarea unei noi surse de finanțare, în vederea implementării proiectului,” mentionează ARF.
În contractul de achiziție este prevăzută o clauză de revizuire pentru posibilitatea extinderii perioadei de mentenanță cu până la 30 de ani, fără a fi necesară organizarea unei noi proceduri competitive, prin încheierea unui act adițional, adaugă ARF.
O nouă inițiativă, după cinci ani de discuții eșuate și ratări ale achiziției prin PNRR
În martie 2021, fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, menționa că România intenționează să testeze trenurile pe hidrogen, considerând această tehnologie inovativă și promițătoare.
La sfârșitul lunii martie 2022, ARF publica anunțuri de consultare a pieței pe platforma SEAP, pentru pregătirea achizițiilor de material rulant finanțate din fonduri europene nerambursabile, incluzând și trenuri pe hidrogen. Erau vizate trenuri cu o capacitate maximă de 200 de locuri pentru rute scurte și lungi.
Cu toate acestea, procedurile de licitație au fost anulate de mai multe ori în 2023, iar în 2024 ARF a continuat consultările privind o posibilă achiziție de trenuri cu hidrogen, conform publicatiei Club Feroviar.
În august 2024, fostul premier, Marcel Ciolacu, a declarat că România va renunța la achiziția trenurilor pe hidrogen din fonduri PNRR, fiind prioritară alocarea banilor pentru autostrăzi.
Trenurile pe hidrogen – Variante interesante, dar costisitoare
Trenurile cu hidrogen sunt prezentate ca o alternativă „eco-friendly” la cele diesel și pot fi o opțiune pentru liniile neelectrificate, reprezentând 62% din rețeaua feroviară românească. Acestea au o autonomie de mai multe ori mai mare decât trenurile cu baterii. În Europa, țări precum Germania, Olanda, Italia, Franța, Austria, Marea Britanie, Polonia și Suedia explorează această tehnologie.
Dezvoltarea trenurilor pe hidrogen este realizată de companii precum Alstom, Stadler, CAF și Siemens. Modelul Alstom, iLint, a fost testat în mai multe țări europene din 2018 încoace.
Francezii au avut discuții cu autoritățile române privind această tehnologie. În noiembrie 2025, Alstom a anunțat că a „înghețat” dezvoltarea trenurilor cu hidrogen, invocând faptul că tehnologia nu a atins maturitatea necesară.
Costurile mari, producția de hidrogen din combustibili fosili, necesitatea unui spațiu de depozitare și construcția infrastructurii de alimentare sunt principalele limitări ale trenurilor pe hidrogen. În plus, această tehnologie nu este recomandată pentru trenurile de mare viteză, fiind potrivită pentru viteze maxime de 120-140 km/h.
