„Investigația noastră nu se referă la cadrul de reglementare, ci analizează comportamentul băncilor, concentrându-se pe suspiciunea că acestea nu ar cotas independent unele față de celelalte în cadrul procedurii de fixing utilizate pentru calculul indicelui ROBOR”, a afirmat marți pentru HotNews Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
- Declarațiile urmează după ce guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a criticat existența „confuziilor” în raportul de investigație privind formarea ROBOR.
Președintele autorității de concurență a reacționat marți, precizând că nu a fost luată nicio decizie definitivă în ancheta referitoare la potențiale înțelegeri anticoncurenționale între cele 10 bănci participante la stabilirea ratei ROBOR.
„Nu avem încă o hotărâre finală”
„Orice decizie va fi făcută publică și însoțită de explicații. Raportul de investigație despre ROBOR a generat dezbateri și speculații, dar nu am luat încă o hotărâre finală. Discutăm și vom discuta în continuare despre o propunere de decizie, care este susceptibilă de modificări, ținând cont de etapă esențială: audierea băncilor și prezentarea argumentelor acestora, care vor fi avute în vedere înainte de luarea deciziei definitive”, a declarat pentru HotNews Bogdan Chirițoiu.
Ce este ROBOR și de ce este crucial pentru creditele în lei
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) reprezintă rata dobânzii la care băncile participante în calculul acestui indice sunt dispuse să acorde împrumuturi sub formă de depozite în lei către alte instituții financiare. Indicatorul ROBOR este determinat zilnic de BNR, pe baza ofertelor transmise de zece bănci majore din România.
În fiecare zi lucrătoare, dimineața, fiecare bancă transmite cotațiile la care ar oferi fonduri altor bănci (pentru diferite scadențe: 1 zi, 3 luni, 6 luni etc.). Se elimină valorile extreme (cele mai mari și cele mai mici), iar apoi se calculează media celor rămase.
Atunci când băncile dispun de o lichiditate mare, ROBOR scade. Dacă fondurile sunt reduse, dobânda crește, fiind mai costisitoare pentru împrumutatori.
De asemenea, când BNR crește dobânda de politică monetară, ROBOR tinde să crească, iar când BNR reduce această dobândă, ROBOR scade.
ROBOR influențează direct ratele creditelor vechi cu dobândă variabilă în lei (mai ales cele dinainte de apariția IRCC). Dobânda acestor credite este formată din ROBOR + marja băncii. Astfel, creșterea ROBOR duce la majorarea ratelor plătite de clienți.
Potrivit unei analize realizate de Asociația Piețelor Financiare – ACI România, pentru creditele acordate persoanelor fizice și companiilor, ratele ROBOR pentru scadențele de 3 și 6 luni sunt cele mai relevante, deoarece sunt utilizate ca referință pentru creditele cu dobândă variabilă în format ROBOR 3 luni + marjă, respectiv ROBOR 6 luni + marjă.
Ce suspiciuni are Consiliul Concurenței
Deși acest subiect are o importanță economică semnificativă și poate avea implicații asupra sancțiunilor, din punct de vedere legal și procedural această situație este considerată firească, afirmă președintele autorității.
„ROBOR reprezintă un element esențial pentru funcționarea economiei, iar normele naționale au fost actualizate pentru a asigura independența acestui indice, conform regulilor bancare, și nu doar celor de concurență”, a mai spus Bogdan Chirițoiu.
„Dacă vor exista amenzi, acestea vor fi semnificative”
El subliniază că legislația de concurență din România este aliniată cu cea europeană.
„Investigații similare au avut loc în multe țări europene și în SUA, rezultând și sancțiuni importante. În cazul nostru, amenzile, dacă vor fi aplicate, vor fi substanțiale, ținând cont de sector și de volum. Părțile nemulțumite pot face recurs în justiție, iar decizia finală poate fi contestată în instanțe superioare”, a explicat oficialul.
„Dacă se vor aplica sancțiuni, acestea pot ajunge la zeci sau sute de milioane de euro”, a adăugat el, amintind că amenzile pot atinge până la 10% din cifra de afaceri.
Isărescu: Confuzia privind ROBOR este un exemplu elocvent de comunicare deficitară
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a criticat luni raportul transmis de Consiliul Concurenței, considerând că acesta conține o interpretare eronată a funcționării ROBOR, și a denunțat o campanie de dezinformare.
„Am parcurs raportul, care începe bine și explică corect ce este ROBOR, dar apoi ajunge la concluzia că există cartelizare, ignorând faptul că piața monetară trebuie să funcționeze coordonat pentru ca politica monetară să fie eficientă. Dacă ROBOR a fost manipulat în sus, de ce a scăzut recent cu 2%? Discuția despre manipulări a reapărut și creează confuzie”, a spus Isărescu.
O problemă de comunicare, nu doar educație
El a evidențiat dificultățile de comunicare între BNR și public, precum și impactul negativ al dezinformării, considerând că problema nu este doar culturală, ci și de securitate națională.
„Piața monetară este principalul mecanism prin care se transmite politica monetară. Nu ne aflăm într-un turn de fildeș, iar orice creștere a dobânzii afectează economia prin această piață. Într-o economie de piață, BNR nu acordă credite populației sau companiilor; aceasta este rolul băncilor comerciale”, a explicat guvernatorul.
„Dacă nu înțelegem aceste aspecte, nu putem să funcționăm eficient. Iar ROBOR, chiar dacă e criticat, este elementul esențial pentru transmiterea politicii monetare în România”, a mai spus Isărescu.
Reacția BNS: „BNR să înceteze orice intimidare” / Propunere de anchetă parlamentară
Blocul Național Sindical (BNS) a solicitat public BNR să oprească orice tentative de intimidare în legătură cu anchetele Consiliului Concurenței, după criticile guvernatorului legate de raportul de investigație.
Reacția BNS indică un „nou derapaj” al guvernatorului, acuzându-l de atacuri nefondate și de tentativă de discreditare a anchetei asupra posibilului cartel bancar, care suspectează menținerea artificială a dobânzilor ridicate.
De asemenea, solicită înființarea unei comisii parlamentare pentru a clarifica rolul și acțiunile BNR în supravegherea acestor practici, precum și o anchetă pentru cazurile intervențiilor BNR pe curs valutar în perioada electorală, care au influențat artificial dobânzile.
Termenul final pentru finalizarea anchetei asupra ROBOR
Consiliul Concurenței a început ancheta în toamna anului 2022, urmând să finalizeze cercetările până la jumătatea anului 2023, pentru a respecta termenele și mandatul stabilit, conform declarațiilor oficiale.
Raportul preliminar, care conține concluziile anchetei și propunerile de sancțiuni, a fost transmis recent băncilor implicate, acestea având la dispoziție 30 de zile pentru a-și exprima opiniile, înainte de decizia finală a autorității.
Investigația vizează posibile înțelegeri între cele 10 bănci participante în procesul de fixare a ratei ROBOR, pentru a menține artificial nivelul ridicat al dobânzilor, în cadrul procedurii de „fixing” a ratelor de referință.
Printre participanți se numără Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala București, Libra Bank, Raiffeisen Bank și Unicredit Bank.
