Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a emis un avertisment în cadrul unei conferințe pe teme economice organizate de ziarul Bursa: România se confruntă cu o criză politică pe care o consideră „evitabilă”, dar și cu o criză fiscală. Mesajul său: este imperativ să se identifice urgent o soluție care să limiteze restricțiile pentru țară.
O coaliție destrămată cu scandal, în cel mai dificil moment
Comentând ruptura coaliției de guvernare, Dăianu a fost ferm: „Dacă la început s-a considerat că diferențele ideologice nu sunt suficiente pentru a justifica ruptura, nu trebuia să se treacă la ruptură după ce s-a ajuns la un acord pe un program. Acest comportament, însă, dăunează României.”
Președintele Consiliului Fiscal a evitat să prezinte soluții politice concrete – această instituție neavând mandatul pentru astfel de propuneri – dar a subliniat percepția negativă actuală a piețelor financiare asupra României, care este, în prezent, „foarte severă”. În plus, față de evenimentele externe și presiunile fiscale, țara se confruntă și cu o criză politică „evitabilă”, similar ca impact cu un conflict armat. Costurile de împrumut ale României au trecut de pragul de 7% după criza politică, iar fiecare punct procentual suplimentar al costurilor împrumuturilor înseamnă 240 milioane de euro cheltuiți suplimentar.
El a concluzionat sobru: „Este esențial să se găsească o soluție pentru reducerea restricțiilor pentru țară.”
Deficitul – o problemă structurală a României
Intervenția lui Dăianu s-a concentrat în mare parte pe situația fiscal-bugetară a României, descrisă ca fiind una dintre cele mai fragile din Uniunea Europeană.
În 2024, deficitul bugetar a depășit 9% din PIB, în contextul unei creșteri economice de doar 0,7%, ceea ce aproape de stagnare, deși s-au injectat fonduri considerabile în economie, a afirmat Dăianu. S-au majorat salariile și pensiile, însă fondurile au fost directionate către deficit, nu către dezvoltare reală.
Obiectivul pentru 2025 este reducerea la un deficit de 6,2%, echivalent cu nivelul din 2023. „Este important să înțelegem ce s-a întâmplat în 2024”, a subliniat el. În plus, drumul nu se oprește aici, ci este necesar să se reducă deficitul progresiv până la 3% până la sfârșitul anului 2026.
De ce România nu poate fi comparată cu Japonia
Dăianu a evidențiat de ce vulnerabilitatea României este mai profundă decât pare la prima vedere: spre deosebire de alte state cu datorii mari, România are nu doar un deficit bugetar ridicat, ci și un deficit de contcurent semnificativ, făcându-i pe deținătorii de obligațiuni să fie foarte expuși fluctuațiilor piețelor internaționale de capital.
„Noi nu suntem Japonia, unde cetățenii cumpără toate obligațiunile statului. Noi plasăm pe piețele internaționale,” a explicat el. Asta înseamnă că orice deteriorare a percepției riscului se traduce rapid în costuri mai mari de finanțare.
Dacă în 2026 corecția fiscală se limitează la 6%, datoria publică ar putea urca la 80% din PIB în câțiva ani, ceea ce ar putea răsturna întregul echilibru economic, a avertizat Dăianu.
Ce măsuri poate adopta România: mai multă colectare, fără creșteri de taxe
Economistul a respins ideea creșterii impozitelor ca soluție pe termen mediu, considerând-o „o strategie letală pentru orice guvern”. În schimb, el propune o reformă radicală a sistemului de colectare a taxelor.
Gap-ul la TVA este de aproximativ 30%, iar la impozitul pe profit depășește 40% – indicând faptul că problema nu o reprezintă nivelul fiscalității, ci frauda fiscală. „Bugetul public este o vacă de muls – nu doar pentru companiile de stat cu pierderi cronice, ci și pentru întreprinderile private care fură fonduri prin diverse mecanisme.”
Soluțiile avansate includ revizuirea legislatiei privind insolvența, monitorizarea mai strictă a conturilor și o coaliție instituțională formată din ANAF, justiție și mediul de afaceri corect, menită să distrugă „ecosistemul corupției”. Dăianu a adăugat că reducerea deficitului reprezintă, în opinia sa, o prioritate de securitate națională.
Cheltuieli pentru apărare – o povară suplimentară inevitabilă
În încheiere, Dăianu a atras atenția asupra creșterii bugetului pentru apărare, de la 2,3% din PIB în prezent la cel puțin 3,5%, ceea ce reprezintă o presiune economică suplimentară de peste un punct procentual din PIB, într-un context economic deja supraîncărcat. Orice discuție privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare, așa cum se vehiculează la nivel NATO, pare imposibil de gestionat fără consecințe grave.
