Premierul Ilie Bolojan nu poate fi reîncadrat automat de către președintele Klaus Iohannis pentru formarea unui nou Guvern în cazul demiterii execute a actualului Cabinet prin moțiune de cenzură. Precedentul juridic relevant este Decizia CCR nr. 85/2020, pronunțată după ce Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban pentru funcție, în scurt timp după ce cabinetul Orban fusese demis în Parlament prin moțiune de cenzură.
Curtea Constituțională a hotărât că desemnarea candidatului pentru postul de prim-ministru trebuie să urmeze formarea unei majorități parlamentare, nu să ignore consecințele moțiunii de cenzură. În motivare, CCR a evidențiat că desemnarea aceluiași individ demis de Parlament poate „anula rolul constituțional al Legislativului” și poate încălca principiul cooperării loiale între instituțiile statului.
Cazul Orban și Decizia CCR
Precedentul menționat este cazul Ludovic Orban din 2020. Guvernul Orban I a fost demis pe 5 februarie 2020 prin moțiune de cenzură, în urma responsabilității asumate pentru alegerea primarilor în două tururi. A doua zi, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban pentru funcție, însă această nominalizare a fost contestată la Curtea Constituțională. Pe 24 februarie 2020, CCR a decis că desemnarea aceluiași prim-ministru demis anterior este neconstituțională în acel context, iar șeful statului trebuie să efectueze o nouă nominalizare pentru a asigura formarea unei majorități în Parlament.
După decizia CCR, Ludovic Orban și-a depus mandatul de prim-ministru desemnat, iar Klaus Iohannis a nominalizat-o pe Florin Cîțu la 26 februarie 2020. Cîțu și-a depus mandatul pe 12 martie, înainte de votul de învestitură. În contextul politic instabil, marcat de criza COVID-19 și de insistentele partidelor pentru formarea rapidă a unui guvern cu puteri extinse, președintele a reînscirimentat pe Ludovic Orban, pe 13 martie. Guvernul Orban II a fost apoi învestit de Parlament pe 14 martie 2020.
Situația lui Bolojan și posibilitatea jocului politic al PSD
Aplicând logica deciziei CCR, în cazul în care Guvernul Ilie Bolojan va fi demis prin moțiune de cenzură, președintele nu va putea reînscirimenta automat pe același personaj pentru formarea unui nou Cabinet, în condițiile în care acesta nu dispune de o majoritate clară în Parlament.
Această situație ar putea genera un scenariu politic în care PSD să încerce refacerea coaliției cu PNL, propunând un nou premier liberal, invocând precedentul conform căruia un premier demis prin moțiune nu poate fi reînscirimentat automat și în aceleași condiții politice. Aceasta ar putea duce la un joc politic mai complicat, în urma căruia social-democrații să caute să atragă susținători din PNL în vederea continuării guvernării împreună cu aceștia, inclusiv prin concesii politice.
PNL a încercat să prevină acest scenariu, adoptând o rezoluție de sprijin pentru Ilie Bolojan, în care se precizează că partidul nu va participa la o coaliție cu PSD dacă acesta va vota moțiuni de cenzură împotriva actualului guvern.
Istoria nu a fost indulgentă cu prim-ministrii demiși prin moțiune
Istoria politică postdecembristă arată că revenirea pe scena guvernamentală după o demitere prin moțiune de cenzură reprezintă mai degrabă o excepție, decât o regulă. Până în prezent, doar Emil Boc și Ludovic Orban au reușit să revină ulterior în funcție de prim-ministru.
Boc a fost eliberat din funcție pe 13 octombrie 2009, dar a format Guvernul Boc II în decembrie 2009, după realegerea lui Traian Băsescu. Orban a fost demis pe 5 februarie 2020, iar guvernul său a fost reinvestit pe 14 martie 2020, pe fondul crizei COVID-19.
În schimb, Mihai Răzvan Ungureanu, Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă și Florin Cîțu nu au mai reușit să revină în funcția de prim-ministru după căderea guvernelor lor prin moțiune de cenzură.
