Guvernul a publicat recent o listă cu firme deținătoare de avize pentru proiecte de energie regenerabilă, evidențiind că majoritatea nu înregistrează cifră de afaceri sau angajați. Contactat de publicație, Andrei Manea, președintele Asociației Industriei Fotovoltaice din România, afirmă că este normal ca aceste companii să nu aibă activitate economică, fiind create special pentru acele proiecte, și critică pe premierul Ilie Bolojan pentru etichetarea negativă a sectorului.
Executivul condus de Ilie Bolojan a făcut public, recent, o listă cu 1.400 de entități care dețin avize tehnice de racordare, iar conform unui comunicat oficial, aceste firme sunt asociate unor proiecte energetice cu o putere planificată totală de peste 80.000 MW – de aproape zece ori necesarul actual – și evidențiază că o parte semnificativă a capacităților rezervate nu progresa efectiv spre implementare.
În prezent, premierul Ilie Bolojan asigură interimatul la Ministerul Energiei, după demisia în bloc a miniștrilor PSD, printre care și Bogdan Ivan.
Este o listă despre care Ilie Bolojan anterior a menționat că o va publica, explicând că aici vor fi incluși cei considerați „băieți deștepți din energie”, adică cei care au obținut avize pentru proiecte fotovoltaice, dar nu le-au concretizat, fapt ce blochează rețeaua.
„Publicarea acestei liste are ca scop creșterea transparenței în privința rezervărilor de capacitate în rețea, în contextul reformei procesului de emitere a ATR-urilor”, se menționează în comunicat.
Guvernul afirmă că majoritatea firmelor nu au cifră de afaceri și nici angajați
Lista include proiecte aflate în toate stadiile procesului: de la avize recent eliberate, la contracte de racord semnate, lucrări în curs de execuție și recent puse în funcțiune.
„În același timp, a fost realizată o verificare la Oficiul Național al Registrului Comerțului pentru un eșantion aleatoriu de 722 de companii din listă, cu o capacitate aprobată de aproximativ 72.000 MW. Datele arată că cele mai multe dintre aceste firme, respectiv 437, au fost înființate în perioada 2020-2023.
În anul 2024, 76% din firme aveau cifră de afaceri zero, în timp ce doar 37 înregistrau venituri de peste 100 de milioane de lei”, se precizează în comunicat.
„78% dintre firmele verificate nu aveau angajați în 2024, iar doar 15 companii depășeau pragul de 250 de salariați”, adaugă Guvernul.
Ce companii sunt incluse în listă
Listă cuprinde atât companii internaționale, precum OMV Petrom, Rompetrol Energy, PPC Renewables, Engie și Verbund, cât și societăți de stat precum Hidroelectrica, Electrocentrale București și Complexul Energetic Oltenia.
De asemenea, sunt înscrise și autorități locale, precum Primăria Municipiului Oradea și Primăria Municipiului Brașov.
Etichetarea industriei energetice
Contactat de publicație, Andrei Manea, președintele Asociației Industriei Fotovoltaice din România, afirmă că aceste firme au fost create special pentru proiecte specifice și că este normal să nu aibă activitate economică, fiind entități temporare.
„Sper ca această situație să fie înțeleasă corect și confuzia să nu fie intenționată”, a afirmat Manea.
El recunoaște că problema numărului mare de avize emise este reală și critică faptul că premierul etichetează negativ întreaga industrie, riscând astfel descurajarea noilor investiții.
„Este important de menționat că în ultimii trei ani capacitatea instalată în energie fotovoltaică s-a dublat, excluzând prosumatorii. În construcție se află încă 1 GW, plus baterii de stocare de 1 GW. Sectorul eolian înregistrează investiții private, peste 90% din contribuție fiind asigurată cu fonduri proprii, fără fonduri europene. În schimb, proiectele statului, precum cele ale Transelectrica sau centralele Iernut și Tarnița, sunt în întârziere, statul neavând realizări majore în ultimii ani”, spune Manea.
„Băieții deștepți” și Hidroelectrica
„Acești „băieți deștepți” sunt cei care au dus Hidroelectrica în insolvență, iar această etichetă negativă nu se aplică în prezent. Aruncarea acestei etichete afectează investițiile și percepția asupra industriei”, susține Manea.
Referitor la afirmația Guvernului că majoritatea firmelor nu au cifră de afaceri și sunt create special pentru proiecte, Manea răspunde: „Aceasta este o problemă politică mai degrabă decât una economică. Menționez că și OMV Petrom, cea mai mare companie energetică din Europa de Sud-Est, se află în această situație și această abordare denotă lipsă de interes și înțelegere a sectorului.”
Proiecte de dezoltare și vânzare legală
Andrei Manea afirmă că majoritatea proiectelor din energie regenerabilă sunt dezvoltate de companii specializate, care ulterior le vând altor operatori din sectorul energetic.
„Numai o minoritate de astfel de proiecte sunt construite de companii energetice proprii, acestea fiind destinate exclusiv producerii de energie, nu construcției în sine. Avizarea și vânzarea proiectelor reprezintă activități legale, conforme cu legislația în vigoare. Nimeni nu acționează ilegal, totul se desfășoară în mod normal, fiind un proces de afaceri, iar diferențele provin din modul în care investitorii și le aleg partenerii”, explică Manea.
De asemenea, el menționează că a atras atenția asupra numărului foarte mare de avize emise încă din urmă cu câțiva ani, solicitând o întâlnire cu premierul pentru discuții directe, însă nu a primit răspuns.
Politizarea investițiilor în energie regenerabilă
Liviu Gavrilă, președintele Asociației Române pentru Energie Eoliană, afirmă că subiectul investițiilor în sectorul regenerabilităților a fost exploatat politic, ceea ce poate afecta serios atragerea investițiilor străine.
„Percepția mediului investițional depinde foarte mult de mesajele transmise investitorilor internaționali. România trebuie să mențină stabilitatea și predictibilitatea, evitând transformarea sectorului într-un câmp de luptă politică”, a spus Gavrilă.
El menționează că este așteptată publicarea noului ordin al ANRE pentru a putea oferi un punct de vedere asupra legislației actuale și viitoare.
Modificările pregătite de ANRE
Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) va publica luni, în consultare publică, un proiect revizuit pentru regulamentul de racordare la rețea, conform unui anunț oficial făcut vineri de instituție și Guvern.
Schimbările vin după ce Guvernul a solicitat garanții financiare mai mari pentru racordarea noilor proiecte, mai mari decât cele anunțate anterior de ANRE în luna martie.
Principalele modificări include:
- Introducerea unei garanții de 20 de euro per kW instalat pentru participarea la licitațiile de capacitate pentru proiecte noi de energie și stocare, începând cu toamna acestui an.
- Stabilirea unei garanții de 20% din valoarea tarifului de racordare, obligatorie la depunerea cererii și realizarea studiului de soluție.
- Implementarea unei garanții de 30 de euro per kW instalat la solicitarea Autorizației de Înființare, ca precondiție pentru emitere.
