Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, evidențiază un optimism prudent în privința accesării fondurilor europene. Invitat la B1 TV, a afirmat că are șanse mari să obțină restul sumelor, cu condiția respectării angajamentelor de reformă.
Pîslaru a menționat că România dispune de aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile europene, suma variind în funcție de metodologia de calcul și de prefinanțările deja acordate.
România ar putea beneficia de 11-12 miliarde de euro, după scăderea prefinanțurilor
Conform declarațiilor sale, suma reală la care poate avea acces România pornește de la 11-12 miliarde de euro, din care se deduct prefinanțările primite.
Ministrul a accentuat că accesarea integrală a acestor fonduri depinde esențial de implementarea reformelor asumate, responsabilitate care nu revine exclusiv Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, ci întregului guvern.
Relația cu Comisia Europeană și transparența procesului
„Am un plan în care am încredere că, dacă există această responsabilitate minimă pentru rezolvarea reformelor, partea de investiții are mult potențial.”
„Un nivel de profesionalism și perspicacitate în dialogul cu Comisia ne poate permite să obținem toate fondurile pe grant”, a spus Pîslaru, „Astfel, trebuie să realizăm o ultimă manevră pentru a nu pierde niciun euro din cele obținute.”
În ceea ce privește colaborarea cu Bruxelles-ul, Pîslaru a afirmat că a oferit garanții privind continuitatea reformelor, în ciuda instabilității politice.
Ministrul a menționat inclusiv posibilitatea unui „moratoriu” pentru reforme, aflat în discuție în cadrul Executivului, și a subliniat că proiecte majore de investiții — precum spitale și autostrăzi — trebuie să continue, indiferent de crizele politice interne.
Potențialul de reforme și garanțiile pentru Bruxelles
„Am transmis către Comisia Europeană că, în ciuda turbulențelor, există potențial pentru un moratoriu al reformelor. Prim-ministrul și președintele lucrează la acest lucru.”
De asemenea, ministrul a recunoscut existența unor disfuncționalități în comunicarea și coordonarea cu partenerii europeni, făcând referire, într-un ton autoironic, la „creativitatea” României în gestionarea relației cu instituțiile UE și în paralel cu crizele interne.
Context politic și impactul asupra guvernării
Pe scena politică, Pîslaru a indicat tensiuni în cadrul coaliției de guvernare și a menționat că o parte semnificativă a portofoliilor, inclusiv cel al legii salarizării, era gestionată de PSD.
El consideră că plecarea social-democraților de la guvernare a fost rezultatul unui proces politic iresponsabil, retras de dorința de a demonstra forță politică.
În privința intervenției președintelui, ministrul a afirmat că aceasta a avut loc după declanșarea crizei politice, evitând exprimări critice directe și concentrându-se pe perspectiva mandatului său guvernamental.
În concluzie, Pîslaru consideră că România are în continuare potențial pentru fondurile europene și poate beneficia de acestea, însă acest lucru depinde în mare măsură de voința politică și de capacitatea autorităților de a implementa reformele promise.
