Vicepremierul Oana Gheorghiu a afirmat marți că procesul de vânzare accelerată a unor pachete minoritare de acțiuni nu evită Bursa de Valori, ci se realizează prin această piață, fiind inclusă pe listă ca soluție de rezervă în cazul în care nu reușim restructurarea a trei companii. Aceasta reprezintă un alt jalon crucial pentru evitarea pierderii a 70 milioane de euro de către România. „PSD cunoaște toate aceste discuții”, a precizat ea, ca răspuns la moțiunea PSD-AUR, care acuză că Guvernul Bolojan pregătește „un tun la adresa patrimoniului public” prin listarea activelor strategice ale companiilor de stat.
„Este în continuare o dovadă că această moțiune este falsă, deoarece aveți acces la documente și sper că le-ați prezentat public, exact așa cum erau pregătite, fără a le prezenta ca pe o listă exploratorie, într-un mod transparent și fără implicarea politică. Dacă intenționam să vindem ceva sau să ascundem informații, nu le-am fi făcut publice”, a explicat Oana Gheorghiu.
„Vânzarea accelerată nu evită Bursa de Valori”
Ulterior, ea a răspuns acuzațiilor din moțiunea de cenzură a PSD-AUR, în care se susține că Guvernul Bolojan „pregătește o operațiune opacă și în avantajul unor cercuri restrânse, orchestrată de cei care trăgănează transparența: pachete din companii strategice ale statului sunt scoase din circuitul transparent al pieței și direcționate prin mecanismul de vânzare rapidă, către investitori selecționați, la prețuri mai mici decât cele reale”.
„Vânzarea accelerată nu ocolește Bursa de Valori; ea se realizează prin aceasta și a fost introdusă ca opțiune dacă nu reușim restructurarea celor trei companii pentru a îndeplini jalonul. Am făcut o analiză profesionistă împreună cu AMEPIP și toți actorii din piața de capital pentru a identifica cele mai bune variante și pentru a atrage fonduri. Chiar dacă pentru zona politică acest lucru pare minor, banii românilor nu sunt afectați, iar această moțiune nu are baze reale, deoarece documentele sunt publice și pot fi consultate ușor. Sper ca publicul să citească și să înțeleagă clar că a fost o listă exploratorie transparentă și clar formulată”, a declarat Gheorghiu într-o conferință de presă organizată de AMEPIP.
Guvernul a recomandat vânzare accelerată pentru Hidroelectrica, Romgaz și Transgaz
Vicepremierul a referit la „nota de informare” publicată pe 16 aprilie, conținând o listă exploratorie cu companii eligibile pentru listare pe Bursa de Valori București cu pachete minoritare.
Documentul propune utilizarea mecanismului ABB (Accelerated Bookbuilding), un proces de vânzare rapidă a unor pachete minoritare la companii listate, astfel:
- Hidroelectrica, cu un pachet de 5 – 7% din acțiuni
- Romgaz, cu un pachet de 5 – 7% din acțiuni
- Transgaz, maximum 5%. Condiția este corelarea cu proiectul Neptun Deep
Ce reprezintă vânzarea accelerată pe bursă
„Vânzarea accelerată comparativ cu o listare are atât avantaje, cât și dezavantaje. O listare rapidă presupune alegerea momentului de vânzare atunci când prețul și bursa sunt sus, având un discount calculat ca și avantaj. În schimb, o listare cu pregătire diferă prin costuri de prelistare, studii de fezabilitate și atragerea investitorilor, costuri uneori semnificative. Există și un risc, pentru că nu putem anticipa evoluția pieței în momentul anunțării listării. Procedura ABB permite vânzarea rapidă a unui pachet important de acțiuni, în câteva ore sau maximum 1-2 zile, fiind destinată investitorilor instituționali, pentru limitarea riscului de piață. Deoarece volumul de acțiuni se comercializează rapid, tranzacția se realizează aproape întotdeauna la un discount față de prețul de referință, în cazul firmelor listate”, a explicat Gheorghiu.
Analistul Adrian Negrescu detaliază avantajele și dezavantajele metodei ABB.
Fostul vicepremier PSD Marian Neacșu, în martie
„La 12 martie am transmis vicepremierului Neacșu și celorlalți vicepremieri o listă exploratorie solicitând feedback după discuțiile cu partidele politice, dacă trebuie să fie scoase anumite companii sau adăugate altele. Au existat miniștri și secretari de stat participanți din toate partidele în cadrul comitetului interministerial”, a precizat Gheorghiu.
Restructurarea a trei companii de stat sau vânzare accelerată de acțiuni
Vicepremierul a declarat că vânzarea accelerată a pachetelor minoritare a fost propusă ca soluție de rezervă, în cazul în care restructurarea celor trei companii de stat, stipulată în jalonul 443 din PNRR, nu poate fi realizată pentru termenul stabilit.
Jalonul 443 din PNRR prevede finalizarea restructuring sau listarea a cel puțin trei companii până la 31 august 2026, cu un parcurs demonstrabil și cu o alocare de 70 milioane de euro.
România a propus Comisiei Europene restructurarea a două companii din transporturi (Tipografica CFR și CFR Telecomunicații) și una din energie (Electrocentrale Grup).
„Am selectat companiile pentru care calendarul permite să atingem jalonul. Cele două de transport presupun fuziuni în companii mai mari, pentru a reduce costurile și a simplifica managementul. Electrocentrale Grup este o companie mică, cu venituri din închirieri de clădiri, și nu are rol strategic”, a explicat Gheorghiu pe 16 aprilie, la Guvern.
„PSD cunoaște toate aceste discuții”
Vicepremierul a menționat că nu este cert dacă Executivul European va aproba aceste măsuri și a subliniat că analiza cu privire la cele 22 de companii din proiectul pilot este în curs, iar la finalul lui august se așteaptă restructurarea celor trei companii pentru a îndeplini jalonul. Ea a adăugat că vânzarea accelerată a pachetelor minoritare a fost pregătită ca soluție de rezervă.
„Din precauție, am transmis Comisiei un raport cu lista completă și ne așteptăm la feedback în următoarele două-trei săptămâni. În cazul în care Comisia nu consideră aceste acțiuni ca fiind conforme cu jalonul, avem o soluție de rezervă pe masă”, a spus Gheorghiu.
„Când vom primi răspunsul?”
„Probabil în următoarele 2-3 săptămâni. În ultima săptămână am transmis raportul complet, inclusiv feedback-ul Comitetului Interministerial și al AMEPIP, către Comisia Europeană”, a concluzionat ea.
