România riscă să piardă peste 385 de milioane de euro din PNRR dacă nu reducă cu cel puțin 10% numărul administratorilor interimar în companiile de stat locale până la 31 august 2026, conform avertismentului ministrului investițiilor și proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. El a precizat că în aceste societăți locale au fost numiți oameni fără concurs, ceea ce duce spre o creștere a numărului de administratori provizorii în loc de reducere.
- Administratorii provizorii în societățile de stat sau locale sunt persoanele desemnate temporar să conducă o entitate aflată în subordinea unei autorități publice (precum o primărie sau un consiliu județean), până la finalizarea procesului de selecție a administratorilor cu mandat complet, de regulă pentru o perioadă de 4 ani.
Ministrul Dragoș Pîslaru a abordat această problemă într-o conferință organizată de AMEPIP privind realizarea jaloanelor PNRR în domeniul guvernanței corporative.
Situația urgentă se află la jalonul 442: „Reducerea cu 50% a numărului de numiri provizorii în consiliile de administrație sau de supraveghere pentru întreprinderile deținute de stat de la nivel central și cu 10% pentru cele de la nivel local.” Acest jalon beneficiază de o alocare de peste 771 milioane euro din PNRR.
În loc să scadă, tendința e de creștere
„Situația administratorilor interimari de la nivel central este sub control. Discutăm cu Comisia Europeană și putem demonstra reducerea intervievată, ceea ce reprezintă un merit al exercițiului din PNRR. La nivel local, însă, trendul arată anormal de o creștere a numărului de companii create ca societăți mici, de persoane numite în posturi fără concurs, indicând o tendință de creștere a interimatului.”, a explicat Pîslaru.
El adaugă că se negociază cu oficialii europeni pentru a modifica Ordonanța de urgență 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, astfel încât regulile să nu se aplice companiilor mici, cu câțiva angajați.
„Discuțiile vizează introducerea unui regim proporțional, astfel încât pentru companiile cu un număr redus de angajați sau sub anumite cifre de afaceri, să nu fie aplicate toate regulile de raportare și guvernanță, acestea urmând să beneficieze de reguli adaptate dimensiunilor lor.”, a menționat ministrul.
Se află în curs de negocieri și pragurile exacte care vor delimita aceste excepții.
„Fără modificarea pragurilor, riscul de a nu îndeplini indicatorul este umilitor; în cazul în care nu schimbăm, vom avea de pierdut cel puțin jumătate din suma de peste 770 milioane euro din PNRR.”, a subliniat Pîslaru.
Vicepreședinte AMEPIP: „De 16 ani există companii în provizorat”
„Una dintre problemele majore o reprezintă societățile în provizorat. În unele cazuri, aceste companii stau în acest stadiu de 16 ani, fără plan de administrare sau strategie de dezvoltare, ceea ce nu mai poate fi considerat guvernanță corporativă.”, a declarat Bogdan Stănescu, vicepreședinte AMEPIP.
Stadiul reducerii numărului de administratori provizorii
De la 1 ianuarie 2026, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) este operațională și monitorizează aproape 1350 de companii publice, având anunțate progrese în reducerea provizoratelor conform jalonului 442, dat fiind că la nivel central s-a atins o reducere de 62,8%, de la 226 la 84 de administratori provizorii.
Din cercetările oficiale, rezultă că la nivel local, datele sunt în proces de reconciliere pentru a corecta subestimările istorice ale numărului de provizorat, fiind în prezent circa 508 administrator provizor la 1255 de companii locale, conform raportului AMEPIP.
Jalonul 442, între cele 9 ținte în pericol de pierdere a peste 7 miliarde euro
Premierul Ilie Bolojan a avertizat că în cazul nereușitei în atingerea jaloanelor, România poate pierde peste 770 de milioane euro din PNRR, pentru neîndeplinirea jaloanelor 442, instituind un risc semnificativ de pierdere a fondurilor europene.
„Este necesar să adoptăm 9 legi pentru a reglementa domenii precum salariile din sectorul public, fiscalitatea și energia. Sinteza acestor măsuri va fi un test de responsabilitate pentru clasa politică din România.”, a afirmat Bolojan.
Se recomandă adoptarea unei legislații pentru reglarea raportărilor întreprinderilor deținute de stat, responsabilitatea fiind transferată autorităților locale, pentru a evita penalități financiare majore.
