Reducerea suprafețelor cultivate în întreaga Asiatică din cauza penuriei de îngrășăminte, costurilor în creștere ale combustibilului generate de conflictul din Orientul Mijlociu și altor factori determină o scădere a producției de orez, cel mai consumat aliment de bază mondial, informează Reuters.
Orezul reprezintă o componentă vitală pentru securitatea alimentară globală, fiind suficient chiar și perturbările minore ale ofertei pentru a se propaga între țări, crescând prețurile și exercitând presiune asupra bugetelor gospodăriilor, în special în rândul consumatorilor sensibili la fluctuațiile de preț din Asia și Africa.
Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură a anticipat în aprilie că producția de orez va înregistra o creștere de 2%, atingând un nivel record în anul 2025/26.
Efectele închiderii Strâmtorii Ormuz afectează fermierii din Thailanda și Vietnam, principali exportatori mondiali de orez, precum și țări dependente de import, cum ar fi Filipine și Indonezia. Tensiunile au redus fluxurile de combustibil și îngrășăminte prin Strâmtoarea Ormuz, un punct critic de blocaj ce conectează Golful cu piețele globale.
Producătorii mici din Asia de Sud-Est se confruntă cu presiuni crescute din cauza condițiilor meteorologice El Niño, care sunt anticipate să aducă clima mai caldă și mai uscată în regiune în a doua parte a anului.
„Logistica devine un obstacol major”
„Fermierii au început deja să cultive orez în anumite țări și utilizează mai puține inputuri, fiindcă prețurile au crescut”, a declarat pentru Reuters Maximo Torero, economist-șef al FAO.
„Este de așteptat ca oferta globală să fie mai restrânsă în partea secundă a anului și la începutul anului viitor”, a mai adăugat el.
În 2008, restricțiile de export impuse de principali furnizori au dus la o dublare a prețurilor, atingând circa 1.000 de dolari pe tonă, provocând tulburări în diverse țări. Recent, tensiunile din ofertă, agraviate de restricțiile indiene la export în perioada 2022–2023, au crescut prețurile și au generat cumpărări masive de panică.
Transporturile de orez sunt deja afectate de blocaje în lanțul de aprovizionare.
„Logistica devine o problemă majoră, mai ales în Asia, din cauza penuriei de saci din polipropilenă, disponibilitatea limitată a camioanelor pentru transportul orezului către porturi, precum și perturbările în transportul maritim”, a declarat un comerciant din Singapore, reprezentant al unui important operator mondial de orez.
Pe fondul penuriei de îngrășăminte și condițiilor meteorologice nefavorabile, randamentele culturilor mici din Asia de Sud-Est încep să scadă, iar recoltele viitoare riscă să fie și mai afectate.
India, Thailanda și Filipine își plantează principalele culturi în iunie și iulie, în timp ce Vietnam și Indonezia însămânțează în prezent culturile din al doilea sezon. Majoritatea producătorilor asiatici au două sau trei recolte anuale de orez.
Reducerea suprafeței cultivate cu orez de către fermieri
Sripai Kaew-Eam, o fermieră în vârstă de peste 60 de ani din Thailanda, a mărturisit pentru Reuters că prețurile ridicate ale îngrășămintelor și combustibilului au crescut costurile de producție la circa 6.000 de baht (183,99 dolari) pe rai (0,4 acri), față de aproximativ 4.500–5.000 de baht pentru sezonul anterior, iar prețul obținut pentru orezul neprocesat recoltat este de aproximativ 6.200 de baht pe tonă.
Prețurile îngrășămintelor au crescut la 1.000–1.200 de baht pe sac, față de 850 de baht, forțând fermierii să reducă utilizarea acestora la jumătate.
„Prețurile îngrășămintelor sunt mari, iar cele ale combustibilului cresc”, a afirmat ea.
Filipine, cel mai mare importator mondial de orez, se confruntă cu o situație similară.
„Unii fermieri consideră că ar putea să nu mai cultive sau să reducă utilizarea îngrășămintelor, ceea ce inevitabil va duce la o scădere a producției”, a declarat Arze Glipo, director executiv al Fundatiei pentru Dezvoltare Rurală Integrată.
Se preconizează că producția națională poate să scadă până la 6 milioane de tone, de la nivelurile obișnuite de 19-20 de milioane.
În Indonezia, aprovizionarea cu îngrășăminte nu reprezintă o problemă majoră, însă fenomenu l El Niño preconizează o reducere a recoltelor.
Biroul de statistică din Indonezia estimează că suprafața recoltată de orez în perioada martie–mai va scădea cu 10,6%, ajungând la 3,85 milioane de hectare, în timp ce producția de orez nedecorticat se va reduce cu 11,12%, la 20,68 milioane de tone.
Rezerve globale consistente de orez
În ciuda temerilor privind oferta, stocurile mondiale de orez rămân ample după ani de recorduri de producție, India, principalul exportator global, deținând un volum record de 42 de milioane de tone, echivalentul unei cincimi din rezervele globale, conform datelor Departamentului pentru Agricultură al SUA.
Resursele existente pot atenua orice scădere a producției globale.
Prețurile majorității tipurilor de orez sunt momentan stabile, însă este de așteptat o creștere chiar dacă situația din Strâmtoarea Ormuz s-ar rezolva imediat, susține Torero de la FAO.
O redeschidere rapidă a strâmtorii ar evita o criză de aprovizionare gravă, însă dacă această redeschidere nu are loc în următoarele două-trei săptămâni, situația se va agrava semnificativ, a avertizat el.
