Sectorul financiar. Fotografie Dreamstime.com
O firmă de reciclare din București a creat o rețea de societăți-fantomă pentru a devia 18 milioane de lei din fonduri publice. Vehiculele de lux și retragerile în numerar au dezvăluit schema, conform comunicatului autorităților fiscale.
Reciclarea deșeurilor din ambalaje, în teorie, reprezintă un domeniu cu scop civic – colectarea, prelucrarea și reducerea impactului asupra mediului.
În realitate, pentru cel puțin o societate din București, aceasta a fost folosită ca mecanism de deturnare a 18,41 milioane de lei din fondurile statului. Inspecțiile Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF au identificat și destrămat schema, în urma unei anchete derulate între 2023 și 2025.
Jurnalistul Dan Popa transmite, în fiecare joi dimineață, newsletterul „EconoMix”. Dacă ești interesat de finanțe personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:
Societatea verificată – cu activitate aparent legitimă și încasări de peste 53,25 milioane de lei în acești trei ani – a introdus în contabilitate facturi fictive emise de o rețea de societăți-fantomă fără activitate reală. Scopul: manipularea artificială a profitului impozabil și deducerea ilegală a TVA, inclusiv prin aplicarea abuzivă a mecanismului taxării inverse.
Descrierea funcționării schemei: Aspecte tehnice
Societatea principală primea plăți reale de la clienți autentici pentru servicii de reciclare.
Introduce în evidențe facturi false emise de societățile-fantomă, simulând achiziția de deșeuri și servicii de sortare sau dezmembrare.
Cheltuielile false reduceau profitul impozabil; TVA-ul dedus ilegal diminua obligațiile fiscale ale statului.
Banii transferați către societățile-fantomă erau retrași în numerar din conturile unor persoane fizice și reintrașe în patrimoniul personal al administratorilor, cel puțin aparent.
Societățile din rețea aveau un profil comun, aproape caricatural: lipsă de angajați, sediu nesesizabil, unele nu aveau conturi bancare. Șase dintre ele fuseseră înființate în 2024 și declarate inactive în 2025 – un ciclu de funcționare sub doi ani, optim pentru emiterea de facturi.
„Societățile operau exclusiv în relație cu beneficiarul verificat” – un indiciu că nu erau entități comerciale independente, ci simple instrumente contabile.
Indicatori care trădau activitatea fictivă
Investigațiile au descoperit multiple niveluri de fictivitate. Procese-verbale de prestări servicii atribuite unor persoane fără raporturi de muncă cu societățile implicate.
Lipseau documentele tehnice obligatorii pentru procesarea deșeurilor. Cantitățile înregistrate nu corespundeau celor prelucrate. Nu exista echipament specializat sau sisteme informatice pentru activitățile declarate.
Este o combinație tipică pentru o societate-fantomă: sediu insesizabil, documente create doar pe hârtie, logistică reală inexistentă.
Destinația fondurilor și implicarea în schema
O parte din fondurile frauduloase au fost disimulate în patrimoniul personal al administratorilor – peste 2 milioane de lei retrași în numerar sau pentru cheltuieli personale. Cel mai mare transfer, de 10,43 milioane de lei în 2024-2025, a fost făcut către o societate fictivă furnizoare, ascunsă prin retrageri succesive din conturile unor persoane fizice.
Un element concret al anchetei a fost achiziția unei mașini de lux de 487.500 de euro, finanțată din fondurile rezultate din activitatea infracțională. În mediul fiscal, această autovehicul de aproape jumătate de milion de euro reprezintă o dovadă palpabilă a sumelor furate.
Măsuri preventiv-legale
Înainte de finalizarea verificărilor, inspectorii au instituit sequestru asupra principalelor bunuri ale firmei: teren intravilan de 1.065 mp în București, două autovehicule și conturile bancare ale companiei. Această măsură vizează limitarea transferului activelor și recuperarea prejudiciului.
Autoritățile fiscale vor sesiza organele competente pentru urmărirea penală. Datorită prejudiciului de 18,41 milioane de lei, cazul depășește pragul de declanșare automată a urmăririi penale, conform legii evaziunii fiscale, cu pedepse de până la opt ani de închisoare în funcție de gravitatea prejudiciului.
Sector cu risc crescut de fraudă
Reciclarea deșeurilor este unul dintre domeniile intens supravegheate de ANAF, clasificat ca sector cu risc fiscal ridicat. Mecanismul de taxare inversă, destinat simplificării TVA pentru anumite tranzacții, a fost exploatat în mod abuziv în investigații similare, din cauza decalajelor temporale și a manipulatei documentații, făcând mai ușor falsificarea fluxurilor de TVA colectat și dedus.
Acest caz din București nu este singular. Reprezintă o situație frecventă în astfel de scheme: o societate operatională cu cifră de afaceri reală, înconjurată de o rețea de entități-satelit create exclusiv pentru a eroda baza de impozitare. Complexitatea aparentă – societăți noi, transferuri de fonduri pe conturi personale și documente artificiale – servește scopului simplu de a transforma profitul real în cheltuieli fictive.
