Guvernul a anunțat vineri că Ordonanța de Urgență referitoare la majorarea garanțiilor pentru avizele tehnice de racordare (ATR) la rețeaua de energie electrică nu poate fi publicată în Monitorul Oficial. Motivația: lipsa unui aviz post-adoptare, dat în dimineața zilei în care Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură de către PSD-AUR.
- Guvernul interimar condus de Bolojan nu poate emite noi ordonanțe de urgență, fiind responsabil doar de administrarea curentă. Astfel, această ordonanță ar putea intra în vigoare doar dacă următorul guvern, cu autoritate completă, o adoptă cu avizul absent.
Vineri, Guvernul a menționat că proiectul „trebuie reanalizat în cadrul ședinței Guvernului, atunci când Executivul va deține din nou atribuția de a adopta astfel de acte normative”.
Motivul blocajului privind ordonanța, explicat de Guvern
Proiectul „nu va fi publicat în Monitorul Oficial și nu va intra în vigoare, din cauza unui aviz negativ emis de Consiliul Legislativ, după ce Guvernul fusese demis prin moțiune de cenzură”, a explicat Guvernul.
Autoritatea a subliniat că proiectul „conținea modificări menite să asigure accesul corect în sistemul energetic pentru investitori și să elimine practicile speculative în obținerea avizelor tehnice de racordare (ATR)”.
„Ordonanța de Urgență a fost inclusă în ordinea de zi cu toate avizele, însă în timpul ședinței, s-a adăugat și partea destinată avizelor ATR. În momentul în care are loc această modificare, trebuie să trimiți proiectul pentru o reavizare a avizului de către Consiliul Legislativ, indiferent dacă acesta este pozitiv sau negativ”, a explicat purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu.
„După ce avizul vine, fiind o reavizare, ca guvern trebuie să reintroduci Ordonanța pe ordinea de zi pentru a lua act de acest aviz”, a adăugat ea.
„Dacă Guvernul face modificări semnificative în timpul ședinței de adoptare, precum adăugarea prevederilor referitoare la ATR, trebuie să solicite o reavizare de la Consiliul Legislativ. Dacă avizul este pozitiv, nu există probleme, dacă este negativ, trebuie să reintroduci ordonanța pentru a lua act de avertisment. Procedural, aceștia din urmă sunt pașii obișnuiți, diferența fiind că de data aceasta Guvernul a fost demis înainte de finalizarea procesului”, a precizat Ioana Dogioiu.
Conținutul Ordonanței propuse de Bolojan
Ordonanța a fost adoptată de Executiv înainte de ședința Parlamentului în care Guvernul Bolojan a fost demis.
„Am afirmat că nu voi pleca din și până nu voi introduce o ordonanță ce stabilește garanții ferme. Vă gândiți probabil că dacă mâine depuneți moțiune, nu mai putem corecta anumite aspecte, precum și cine este director la Transelectrica”, a menționat Bolojan, în discursul din plen, după votarea moțiunii de cenzură.
Noua reglementare prevedea o garanție de 30 de euro pe kilowatt instalat, la momentul solicitării autorizației de înființare, ca condiție pentru obținerea acesteia.
„Modificările aduse ordonanței au fost motivate de necesitatea urgentă a reglementărilor, având în vedere și posibilitatea ca, în cazul votului moțiunii de cenzură, Guvernul interimar să nu poată emite ordonanțe de urgență”, a explicat Guvernul.
Prevederile supuse aprobării de către ANRE
Aceste articole urmau să fie validate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energie (ANRE), care a dezbătut public proiectul unui regulament pentru creșterea garanțiilor pentru racordare încă din martie.
Inițial, proiectul ANRE prevedea creșterea garanției pentru racordare de la 5% la 20% din valoarea tarifului de racordare. Ilie Bolojan a cerut garanții mai mari, iar Guvernul a propus modificări la proiectul ANRE.
Pe 27 aprilie, pe site-ul ANRE a fost publicată o variantă nouă a proiectului, însă nu a fost aprobată până când a fost adoptată de Guvern.
Transelectrica, compania de stat responsabilă cu emiterea avizelor tehnice de racordare, are ca director pe Ștefanie Munteanu. Acesta este persoana menționată anterior de Ilie Bolojan. Munteanu a fost consilier județean la Buzău, afiliat PSD, și apropriat de premierul Marcel Ciolacu și nepotul său, Mihai Ciolacu, fiind considerat și finul președintelui Camerei Deputaților.
Premierul a afirmat de mai multe ori că aceste „băieți deștepți” obțin documentații și avize pentru investiții pe care nu intenționează să le realizeze, ci doar să le vândă.
Un exemplu notoriu este afacerea nepotului lui Marcel Ciolacu, Mihai Cristian Ciolacu, conform unor dezvăluiri din 2024.
