Supermarket în România. Foto: Shutterstock
Dan Popa
Editor coordonator (finanțe-bănci)
Când un turist din Copenhaga aterizează la Cluj sau București, primul lucru pe care îl observă este cât de accesibil este totul. Are dreptate: datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică, bazate pe calculele Eurostat pentru 2025, confirmă că România este a doua cea mai ieftină țară din Uniunea Europeană.
- La un coș de consum de bunuri și servicii ce costă 100 de euro în media UE, în România același coș se achiziționează cu 65 de euro. Mai ieftin este doar în Bulgaria – 63 de euro. La celălalt capăt, danezul plătește 140 de euro.
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacã ești interesat de finanțe personale și dorești să primești recomandări economice, te poți abona aici:
România deține cele mai accesibile prețuri din Europa
Cel mai impresionant indicator din raportul INS nu este cel general, ci cel sectorial: la categoria „Alimente și băuturi nealcoolice”, România înregistrează cele mai scăzute prețuri din întrega Uniune Europeană – 80% față de media UE. Cu alte cuvinte, un coș alimentar de 100 de euro în continent se cumpără cu 80 de euro în România.
Comparativia este revelatoare: Luxemburg percepe 122 de euro pentru același coș, iar Danemarca – 121 de euro.
Să nu uităm: România se află pe primul loc în UE la proporția cheltuielilor cu alimentele și băuturile nealcoolice în bugetul total al familiei: 23,1%. Media UE este de 13,2%. Astfel, românul alocă aproape dublu față de europeanul mediu pentru același segment.
La „Recreere, sport și cultură”, România din nou ocupă ultima poziție: 63% din media UE, urmată de Bulgaria cu 66%. La restaurante și cazare, și tot pe ultimul loc: 59%, în comparație cu 142% în Danemarca.
Există, desigur, și categorii unde diferențele sunt mai mici. La îmbrăcăminte și încălțăminte, România are un nivel de 90% din media UE – apropiat de Italia (108%) sau Spania (89%). Prețurile globale ale brandurilor internaționale contribuie la nivelarea diferențelor.
Prețurile mici reflectă salarii reduse
Problema cu prețurile accesibile este că acestea sunt, în principal, rezultatul salariilor modeste – forța de muncă mai ieftină, servicii mai puțin plătite și o valoare adăugată mai scăzută în economie.
Datele despre PIB pe locuitor plătit în paritatea puterii de cumpărare ilustrează această situație. România se află la 78% din media UE, aceeași valoare ca Croația și peste Bulgaria (68%) și Grecia (68%). O evoluție remarcabilă în ultimele două decenii, înregistrată prin creștere accelerată și convergență economică.
Totuși, Luxemburg depășește media UE cu 139%, Irlanda – 100%, iar Polonia, considerată cel mai apropiat vecin, ajunge la 82%. România înregistrează o creștere, dar rămâne semnificativ sub media europeană.
Paradoxul românesc: consumăm aproape la nivel european, producem mai puțin
Datele PPC din 2025 confirmă o tensiune tot mai percepută: există un decalaj alarmant între volumul de producție și consumul României.
Consumul final per capita al gospodăriilor, ajustat prin paritatea puterii de cumpărare, a ajuns în 2025 la aproape 94% din media UE, depășind PIB-ul per capita de 78%. Românii cheltuiesc aproape la același nivel cu europenii, însă produc mult mai puțin. Diferența este acoperită prin importuri, credite și transferuri, într-o ecuație nesustenabilă pe termen lung.
Aceasta structură – consum ridicat și producție relativ redusă, prețuri scăzute – reflectă o economie bazată pe forță de muncă ieftină și cerere internă în creștere, mai degrabă decât pe inovație și productivitate. Modelul a condus la convergență reală, dar are limite matematice.
La 54% din media UE, România este mai costisitoare pentru utilități decât Bulgaria (41%), Croația (48%) și Polonia (52%). Energia și utilitățile sunt astfel relativ mai grele pentru români decât sugerează percepția de „țară ieftină”.
Decalajul venituri-prețuri pare mai mic decât în realitate
PIB-ul per capita, care este la 78% din media UE, nu reflectă integral costul vieții: utilitățile ajung la 54%. Astfel, românii plătesc relativ mai puțin pentru utilități față de ceea ce produc, dar această situație ascunde salariile medii reale ce sunt sub 78% din media europeană în sectoarele vulnerabile.
Ce urmează?
Prețurile din România vor tinde inevitabil către media europeană – nu neapărat datorită voinței guvernelor, ci pentru că integrarea economică o impune. Salariile vor crește, costurile de producție vor urca, iar serviciile vor deveni mai costisitoare. Acest proces a fost evidențiat în Polonia, Cehia și țările baltice.
Întrebarea esențială nu este dacă prețurile vor crește, ci dacă productivitatea va evolua în același ritm. Dacă da, creșterea prețurilor va fi un indicator al prosperității reale. În cazul în care nu, va reflecta doar o inflație structurală, o creștere relativă mascată de cifre nominale mai mari.
Datele Eurostat pentru 2025 nu răspund încă la această întrebare. În timp ce indică tendințele, rămâne de văzut direcția finală.
