Persoane pe stradă. Fotografie: Vlad Ispas / Alamy / Profimedia
Coordonatorul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, avertizează că instabilitatea politică și incertitudinea fiscală mențin costurile de finanțare ale României la niveluri ridicate, fiind esențială consolidarea fiscală. Dobânzile la datoria publică au atins aproximativ 3% din PIB, limitând considerabil spațiul bugetar.
„Este dificil să cuantificăm exact impactul crizei politice, însă această instabilitate ne menține costurile de finanțare — atât ale Guvernului, cât și ale economiei în ansamblu — la un nivel ridicat, iar reducerea acestor costuri devine obligatorie. Consolidarea fiscală este necesară pentru multiple motive. Unul dintre cele mai importante este reducerea cheltuielilor. De exemplu, o dobândă de 7% pe an la datoria publică reprezintă o povară semnificativă, în condițiile în care dobânzile totale au ajuns la 3% din PIB, restrângând considerabil spațiul bugetar”, afirmă Ionuț Dumitru, în cadrul conferinței Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
Chiar dacă România a înregistrat una dintre cele mai rapide convergențe economice din Uniunea Europeană în ultimele două decenii, ajungând la 78% din media europeană a PIB-ului pe locuitor și aproape 94% din media consumului pe locuitor, această creștere a generat un dezechilibru semnificativ.
Jurnalistul Dan Popa transmite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă ești interesat de finanțe personale și dorești să primești recomandări economice, te poți abona aici:
„Deși economia încă se menține în condiții bune datorită consumului și serviciilor, această structură devine tot mai fragilă. Economia nu poate susține o convergență rapidă fără sectoare productive solide”, afirmă economistul.
El consideră că, din punctul său de vedere, situația actuală a economiei poate fi comparată cu un nivel înalt al PIB-ului pe cap de locuitor, relativ la mediile europene.
„Timp de peste două decenii, am avut cea mai rapidă convergență din cadrul UE, cu PIB per capita ajungând acum la 78% față de media europeană, de la sub 30% la începutul anilor 2000. Aceasta a fost o creștere foarte rapidă.”
De asemenea, nivelul actual al PIB-ului per locuitor depășește țări precum Croația, Ungaria, Slovacia, Letonia, Grecia și Bulgaria, fiind foarte aproape de Polonia. Salariile au crescut rapid, iar consumul populației s-a extins considerabil. Este important de remarcat diferența între ce producem și ce consumăm, adică diferența dintre PIB per capita și consumul per locuitor”, explică Dumitru.
În ciuda acestei convergențe rapide, economia românească a acumulat dezechilibre de amploare, iar modelul de creștere a atins limitările sale.
„Dacă analizăm cifrele, observăm o reducere a ritmului de creștere economică în ultimii ani. În 2023, creșterea a fost de 2,3%, iar în 2024, prognoza indică 0,9%, iar pentru 2025, 0,7%, fiind valori relativ mici pentru o țară ca România. Această tendință de încetinire indică o performanță economică mai slabă, în special în sectorul industrial, care are o performanță negativă de aproximativ un deceniu”, afirmă economistul.
În opinia sa, România are nevoie prioritar de stabilitate fiscală, investiții și o energie competitivă. „Pentru a rezolva problema prețului ridicat al energiei, trebuie să asigurăm o creștere moderată a salariilor în sectorul public, care să reducă proporția salariilor în PIB. Pe termen lung, salariile trebuie să crească mai rapid decât PIB-ul nominal în anii următori. Este necesară atragerea unor investiții semnificative, absorbția fondurilor europene, reducerea birocrației și digitalizarea, pentru a stimula investițiile private și sectoarele productive”, concluzionează Dumitru.
Vezi prezentarea realizată de Ionuț Dumitru la conferința Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
