Reorientarea strategică a Băncii Naționale și impactul asupra profitului de peste 2 miliarde de lei

Raportul anual publicat recent de Banca Națională a României indică o schimbare semnificativă în strategia de administrare a rezervelor valutare, evidențiată printr-o orientare crescută către euro și dolarul american, în detrimentul altor valute. Această decizie, combinată cu reducerea deținerilor de numerar, a generat un profit de 2,3 miliarde de lei în anul 2025.

Rezervele valutare ale României sunt gestionate de un comitet discret compus din 11 membri, condus de guvernatorul BNR. Sedințele Comitetului de Administrare a Rezervelor Internaționale (CARI) au durate maxime de o oră și sunt cunoscute în interiorul Băncii Centrale sub denumirea de „briliani”, termen folosit și de guvernatorul Mugur Isărescu.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul Economix. Pentru cei interesați de economie, finanțe personale sau comportamentale, se poate realiza abonarea la newsletterul EconoMix.

Aurul nu s-a modificat. Prețul, da

La nivelul zăcământului fizic de aur, România deține constant 103,6 tone, fără a adăuga sau vinde rezerva de aur. Cu toate acestea, valoarea fondului de aur a crescut cu 3,861 miliarde de euro într-un an, de la aproximativ 8,356 miliarde la 12,217 miliarde euro. Variatia se datorează exploziei prețului aurului pe piețele internaționale.

Factorul global a fost foarte favorabil metalului prețios. Escaladarea tensiunilor geopolitice, fragmentarea relațiilor comerciale internaționale și temerile privind stabilitatea sistemului financiar mondial au impulsionat cererea pentru active de refugiu. Băncile centrale din întreaga lume – în special cele din economiile emergente – și-au intensificat achizițiile de aur, consolidând o tendință ce depășește dinamicile speculative clasice.

De asemenea, există o superstiție a Guvernatorului, conform căreia rezervele de aur nu trebuie să crească mai mult, iar depășirea pragului de 100 de tone a fost interpretată ca un semn de rău augur, „România a pășit ceva”, spunându-se că rezerva de aur trebuie să rămână la 100 de tone.

Guvernatorul Mugur Isărescu a declarat la un simpozion anual că menține această poziție superstițioasă: „Eu am o convingere. Este cam pesimistă. Deci eu nu vreau să mai cresc rezervele de aur, personal, fiind peste 100 de tone, pentru că sunt superstițios. De fiecare dată când am trecut de 100 de tone, România a avut un semn negativ. De această dată, rămânem la 100 de tone, este suficient de mult, 103 tone.”

De-a lungul vremurilor, oficialii BNR au intervenit de mai multe ori pentru a afirma că nu intenționează să mărească rezervele de aur din motive superstițioase.

Aurul nu mai este doar un activ de refugiu temporar, ci o componentă esențială a arhitecturii financiare internaționale.

Raportul anual 2025 al BNR

Locațiile de depozitare ale aurului românesc

Din totalul de 103,6 tone de aur, 61,2 tone sunt păstrate la Banca Angliei, o instituție cu tradiție de mult timp în administrarea rezervelor de aur suverane. Restul se află în seifurile BNR de la București. Această distribuție geografică este o practică standard printre băncile centrale, pentru dispersarea riscurilor de depozitare.

Rezerva valutară: creștere mai moderată

Pe lângă aur, rezervele valutare propriu-zise au crescut cu 2,66 miliarde de euro, atingând nivelul de 64,8 miliarde de euro.

O schimbare importantă în structura rezervelor se referă la distribuția pe valute: euro a consolidat poziția dominantă, având o pondere de 54,2% în 2025, față de 50,8% în 2024. Dolarul american a crescut ușor ca procentaj, de la 26,3% la 28,0%, însă a pierdut teren în fața euro.

Sursa: BNR, date calculate de HotNews pe baza raportului anual 2025

De ce a scăzut valoarea dolarului

Deprecierea dolarului american în 2025 a fost, potrivit BNR, cea mai severă din ultimele decenii.

Factorii care au generat această mișcare sunt relevanți și pentru înțelesul alegerilor de portofoliu ale băncilor centrale:

• Federal Reserve a indicat relaxarea politicii monetare, ca răspuns la încetinirea economiei americane și slăbirea pieței muncii;
• Dobânzile mai reduse au diminuat diferențialul de randament între activele denominate în dolari;
• Incertitudinea politicii interne și deteriorarea situației fiscale în SUA au amplificat percepția de risc.

Aceste dinamici au disuadat deținerea excesivă de dolari și au favorizat fie euro, fie aurul – tendință observată și în structura rezervelor BNR.

Schimbări în structura pe emitenți: un semnal îngrijorător

Graficele pe emi­țători reprezintă una dintre cele mai interesante mutații structurale ale anului. În 2024, băncile centrale plasau 36,3% din rezerve în numerar și depozite cu lichiditate imediată, dar cu rată de randament scăzută. În 2025, această proporție a scăzut la 32,2%.

Conversia în titluri de stat emise de guverne a menținut însă predominanța (56,6% în 2024 și 58,3% în 2025), indicând o preferință crescută pentru stabilitate și câștiguri pe termen mediu în detrimentul lichidității imediate. Ponderea altor instituții guvernamentale și supranaționale a crescut de la 7,1% la 9,5%, evoluție dificil de interpretat fără date suplimentare.

Obiectivele BNR în administrarea rezervelor:

• Compoziția rezervelor valutare: euro între 40% și 75%, dolar american între 10% și 35%, alte valute maxim 35%;
• Durata medie a investițiilor până la 1 an și 7 luni;
• Implementarea unor strategii pentru optimizarea rezultatelor din gestionarea rezervelor internaționale;
• Emitentii eligibili: (i) Guvernul SUA; (ii) agenții guvernamentale sau sponsorizate de SUA; (iii) guverne ale statelor din Uniunea Europeană; (iv) agenții guvernamentale sau sponsorizate de aceste guverne; (v) Guvernul Japoniei; (vi) Guvernul Chinei; (vii) alte guverne cu rating minim A-; (viii) entități supranaționale; (ix) entități private emitente de obligațiuni garantate cu active.
• Limita de expunere pentru obligațiuni garantate cu active: 10% din totalul rezervelor internaționale;
• Limita pentru alte obligațiuni private: 10% din totalul rezervelor internaționale.