Summitul va aduna conducătorii celor 32 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice, inclusiv pe președintele Statelor Unite, Donald Trump. Reuniunea din capitala Turciei se va desfășura pe 7 și 8 iulie și va fi concentrată pe consolidarea angajamentelor aliaților în domeniul investițiilor și capacităților militare specifice.
Pe agenda României se află actualizarea sistemelor de supraveghere maritimă, extinderea misiunii de deminare efectuate în colaborare cu Turcia și Bulgaria, precum și restricțiile în furnizarea echipamentelor militare americane și continuarea sprijinului financiar pentru Ucraina și Republica Moldova.
România aduce la NATO cazul incidentului de la Constanța
Una dintre temele principale prezentate de reprezentanța României va fi legată de incidentele cu drone produse în apropierea sau pe teritoriul țării.
Bucureștiul intenționează să utilizeze aceste incidente, precum și cazurile în care fragmente de drone au fost găsite în apropierea frontierei cu Ucraina, pentru a evidenția vulnerabilitățile în detectarea și interceptarea aeronavelor care zboară la altitudini foarte mici.
„România trebuie să atragă atenția în mod clar asupra problemelor create de drone. Nu mai vorbim despre un risc teoretic, ci despre incidente concrete care au avut loc pe teritoriul nostru”, au explicat sursele MEDIAFAX.
Proiectele anti-dronă ar putea deveni operaționale în perioada 2029-2030
România dialoghează cu mai mulți aliați despre soluții provizorii care ar putea fi utilizate până la dezvoltarea unor sisteme de apărare permanente împotriva dronelor.
Conform informațiilor, principalele proiecte anti-dronă aflate în pregătire ar putea produce rezultate precise abia în anii 2029-2030.
Din acest motiv, Bucureștiul caută soluții rapide pentru a putea disloca echipamente de supraveghere și interceptare pe flancul estic al NATO.
Slovacia ar putea furniza radare, iar Spania a promis elicoptere
Unele opțiuni discursive includ dislocarea unor sisteme radar din Slovacia, pentru creșterea capacității de detectare a dronelor se apropie de teritoriul României.
De asemenea, Spania și-a exprimat disponibilitatea de a trimite elicoptere pentru misiuni de interceptare și doborâre a dronelor.
Sursele descriu promisiunea Spaniei ca fiind „foarte pozitivă”, însă detaliile operaționale și calendarul exact pentru dislocare trebuie încă stabilite.
România solicită senzori noi pentru monitorizarea Mării Negre
Unul dintre obiectivele prioritare ale României vizează îmbunătățirea supravegherii maritime.
Autoritățile române vor solicita sprijin pentru achiziția și integrarea diverselor tipuri de senzori capabili să detecteze drone maritime, mine navale și alte amenințări la adresa porturilor și infrastructurii energetice.
În paralel, se lucrează la actualizarea Sistemului Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului Maritim – SCOMAR.
Modernizarea acestui sistem are ca scop îmbunătățirea capacității operaționale și identificarea mai rapidă a pericolelor de pe coastele României.
Extinderea misiunii de deminare împreună cu Turcia și Bulgaria
România urmărește și extinderea mandatului grupului naval format în colaborare cu Turcia și Bulgaria pentru combaterea minelor marine din Zona Neagră.
Se dorește ca această misiune să contribuie în viitor la protejarea infrastructurii critice din regiune.
Obiectivele pot include porturi, conducte, cabluri submarine, platforme energetice și alte instalații strategice pentru securitatea statelor riverane.
Discuții despre accesul Turciei și Statelor Unite în proiectele europene de apărare
La Ankara vor fi abordate probleme legate de accesul companiilor americane și turce în proiectele europene din domeniul apărării.
Statele membre încearcă să găsească modalități de participare a partenerilor din afara Uniunii Europene, fără a direcționa majoritatea fondurilor europene destinate industriei de apărare către entități externe blocului comunitar.
Această chestiune este importantă pentru România, având în vedere parteneriatele strategice cu Statele Unite și Turcia, precum și respectarea regulilor programelor de finanțare ale Uniunii Europene.
Nemulțumiri privind întârzierile în livrarea echipamentelor militare americane
Un alt subiect de pe agenda summit-ului îl reprezintă întârzierile în distribuția echipamentelor militare comandate din SUA.
Potrivit surselor, mai multe țări europene sunt nemulțumite de faptul că sistemele contractate nu au fost livrate conform calendarului stabilit.
Întârzierile afectează planificarea militară și capacitatea statelor din flancul estic de a înlocui rapid echipamentele depășite.
Incertitudini privind sosirea avioanelor F-35 în România
Programul F-35 exemplifică discuțiile privind dependența de industria militară americană și costurile pe termen lung ale echipamentelor strategice.
Inițial, era prevăzut ca România să primească avioanele în jurul anului 2030.
Sursele MEDIAFAX indică faptul că, în prezent, nu există certitudini privind respectarea acestor termene.
„În mod normal, din 2030 trebuie să începem să avem avioanele, dar nu știm exact când vor ajunge. F-35 este un sistem greu și costisitor de întreținut”, au menționat sursele citate.
Deciziile privind gestionarea avioanelor de generație a cincea și infrastructura necesară sunt de o importanță extremă, deci nu pot fi tratate ca simple achiziții.
România ar putea aloca peste 50 milioane euro pentru Ucraina
La Ankara, România analizează și intenționează să anunțe menținerea sprijinului financiar pentru Ucraina, la nivel similar cu cel din anul precedent.
Contribuția financiară ar putea ajunge la circa 50 de milioane de euro, conform informațiilor.
Bucureștiul va continua să sprijine financiar achizițiile de echipament militar pentru Ucraina și Republica Moldova, considerând că securitatea acestor state este direct legată de stabilitatea și securitatea României și a flancului estic al NATO.
