Un sondaj IRSOP realizat între 25-30 iunie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 500 de persoane, evidențiază o imagine economică în care aproape toți indicatorii de percepție s-au deteriorat față de luna mai, cu o singură excepție semnificativă.
Așteptările privind inflația au crescut de la 78% la 83% în doar o lună, atingând cel mai ridicat nivel înregistrat de la începutul seriei lunare, în februarie 2026.
Ponderea persoanelor care anticipează o stare financiară personală mai slabă în următoarele 12 luni a crescut de la 54% la 61%. În plus, perspectivele pe termen lung s-au înrăutățit: 57% dintre români cred că nivelul lor de trai va fi mai modest peste cinci ani, față de 52% în luna mai.
Consumul rămâne neschimbat. Procentul celor care afirmă că, față de anul trecut, achiziționează mai puțin pentru consumul curent a rămas constant la 61%, între mai și iunie. Această stagnare, în ciuda deteriorării celorlalte percepții, indică faptul că o parte semnificativă a populației a atins deja un prag de austeritate personală, eliminând posibilitatea reducerii suplimentare a cheltuielilor curente din cauza lipsei de spațiu pentru ajustare.
O „lămurire” cu toate defectele
IRSOP utilizează conceptul de „pachet de macroeconomie” – stabilitatea prețurilor, creșterea economică, ocuparea forței de muncă și echilibrul comercial extern – pentru a plasa indicatorii în context. Sondajul indică o populație care se simte departe de aceste repere.
Pe piața muncii, temerile legate de disponibilizare au rămas relativ stabile, afectând circa un sfert dintre angajați (27% în iunie).
Percepția despre dificultățile de găsire a unui loc de muncă s-a accentuat, procentul celor care consideră dificil să găsească un angajament în localitatea lor crescând de la 66% la 70% în rândul populației generale.
Este semnificativ faptul că majoritatea celor detectați ca fiind deja amenințați cu disponibilizarea (81%) sunt pesimiști în privința obținerii unui alt job, indicând o piață a muncii percepută ca fiind mai rigidă și mai riscantă în comparație cu alte categorii.
Pe segmentul monetar, cea mai bruscă schimbare a lunii este așteptarea privind cursul de schimb: procentul celor care cred că leul va suferi o depreciere în următoarele 12 luni a crescut de la 60% la 70%, după patru luni de percepții relativ stabile. În același timp, așteptările privind creșterea dobânzilor au urcat de la 69% la 74%. Comportamentul combinat al acestor așteptări indică o populație care se pregătește pentru o politică monetară restrictivă, chiar dacă percepția asupra creșterii economice rămâne slabă.
Consumul atinge deja un plafon
Intențiile de cheltuieli pentru acest an confirmă tendința de reducere. Toate categoriile de cheltuieli discreționare au înregistrat scăderi: cumpărarea unei mașini noi sau second hand (de la 20% la 17%), investițiile în afaceri proprii (de la 13% la 8%), înființarea unui nou business (de la 9% la 7%) și achiziția unei locuințe (de la 8% la 4%) — aceste din urmă au fost reduse la jumătate.
Singura categorie care a crescut este economisirea pentru situații neprevăzute, de la 44% la 47%.
Datele oficiale confirmă această tendință: conform INS, vânzările cu amânare au scăzut cu 5,5% în primele cinci luni din 2026, ceea ce reflectă tendința percepută în sondaj.
Ce relevă, de fapt, cifrele
Analiza datelor IRSOP sugerează nu o criză abruptă, ci o acumulare de pesimism care s-a instalat pentru un segment semnificativ al populației ca stare de moment. Așteptările legate de prețuri, curs de schimb și dobânzi s-au intensificat considerabil într-o singură lună, însă comportamentul de consum rămâne stabil — nu pentru că oamenii sunt mai relaxați, ci pentru că mulți dintre ei au atins deja limitele ajustării personale.
Rezultatele complete ale sondajului IRSOP pot fi consultate aici.
Sondaj realizat de IRSOP prin metode telefonice, în perioada 25-30 iunie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 500 de persoane adulte. Marginile de eroare ale eșantionului sunt de +/-4,4%.
