Moneda națională românească. Ilustrație.
Creșterea economică a României este, de câțiva ani, semnificativ mai redusă decât rata inflației, o tendință care se pare că va persista. Anul trecut, creșterea economică a fost de 0,9%, în timp ce inflația a atins 5%, o diferență considerabilă. Prognozele indică o creștere sub 1% și o inflație peste 4% în acest an, conform previziunilor BNR.
„Reducerea datoriei publice se realizează printr-o inflație ridicată. Avem o inflație înaltă, iar prin raportarea datoriei la PIB-ul nominal, majorat de inflație, valoarea datoriei publice aparente scade. Practic, toți contribuim la plata datoriei publice prin inflație. Nu este necesară majorarea TVA, ci prețurilor crescător. Rezultatul este același”, a explicat Adrian Codirlașu, președintele CFA România (asociația profesioniștilor în investiții), la o dezbatere recentă.
Inflația afectează puterea de cumpărare a monedei în timp, prețurile cresc, iar fiecare unitate monetară achiziționează cantități mai mici de bunuri.
Dacă statul împrumută astăzi o sumă de bani și este obligat să o ramburseze cu dobânzi peste un termen, inflația reduce valoarea reală a acelei plăți viitoare. De exemplu, la o inflație anuală de 5% timp de 10 ani, 1.000 de unități monetare din viitor au o valoare actualizată de aproximativ 613 unități monetare.
Declarațiile lui Codirlașu au fost prezentate în cadrul dezbaterii „Sunt vremuri de incertitudine economică. Cum ne protejăm?”, organizate de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării.
Inflația și impactul asupra datoriei publice
Exemple istorice: În perioada postbelică a Statelor Unite ale Americii, raportul datorie-PIB a fost foarte ridicat, apropiat de 120%. Din acea perioadă în urma inflatiei moderate, s-a înregistrat o reducere a poverii reale a datoriei. Până în anii 1970, inflația a redus considerabil îndatorarea, chiar dacă aceasta a adus costuri suplimentare (cum ar fi dobânzi mai mari și instabilitate economică).
Riscuri asociate utilizării inflației pentru reducerea datoriei
În timp ce inflația poate reduce povara datoriei publice, această strategie implică riscuri:
- Scăderea încrederii investitorilor: creditorii pot solicita dobânzi mai mari.
- Costuri ridicate viitoare pentru împrumuturi.
- Inflația se poate repercuta negativ asupra economiilor, salariilor și stabilității economice.
Deși inflația poate atenua povara datoriei prin modificarea valorilor reale și a PIB-ului nominal, eficacitatea ei depinde de caracteristici precum maturitatea datoriei, așteptările investitorilor și de corelația între politica monetară și fiscală. O inflație ridicată și prelungită riscă să destabilizeze creșterea economică și dobânzile, transformând-o într-un instrument cu două tăișuri, cel mai bine utilizat cu precauție, însoțit de reforme structurale.
