PNRR. Sursă: Dan74 / Shutterstock
Comisia Europeană a aprobat miercuri eliberarea către România a 1,27 miliarde de euro din cererea de plată trimisă. Cu toate acestea, a suspendat o sumă de 869 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii a trei obiective-cheie, a anunțat vineri ministrul proiectelor europene, Marcel Boloș.
- Cererea de plată a inclus 37 de reforme și 17 investiții, vizând tranziția verde și digitală, transportul durabil, reabilitarea energetică, sistemul fiscal și pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul și cultura, asistența medicală, reformele sociale, guvernanța, educația și gestionarea resurselor de apă și a pădurilor. Cele trei obiective neîndeplinite sunt printre cele mai importante.
Această sumă de 869 de milioane de euro va fi pierdută definitiv dacă obiectivele nu vor fi îndeplinite până la data limită de 28 noiembrie 2025.
Banii au fost suspendați din cauza unor probleme legate de transparență și competență în procesele de numire a managerilor la companii energetice de stat și la o agenție publică, precum și din cauza unor probleme la nivelul sistemului de pensii speciale.
Ministerul Energiei nu și-a respectat angajamentele de numire la conducerea unor companii
Unul dintre obiectivele neîndeplinite se referă la numirea conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Pentru aceasta, s-a suspendat o sumă de 330 de milioane de euro.
Încercările anterioare de numire a președintelui și vicepreședinților au eșuat. În prezent, Secretariatul General al Guvernului face demersuri pentru o nouă procedură, inclusiv stabilirea unei comisii de selecție până pe data de 11 iunie.
Un alt obiectiv neîndeplinit privește numirea administratorilor la companii din subordinea Ministerului Energiei, cu o suspendare de 227 milioane de euro.
Procedurile au fost reluate la opt companii, după revocarea a 43 de administratori numiți fără a respecta standardele de transparență. Companiile menționate includ Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet, CE Oltenia, Midia Green Energy și CNCIR. Însă, alte companii, cum ar fi SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest, Radioactiv Măgurele și Institutul de Resurse Minerale, încă nu au reluat procesele de numire conform cerințelor.
Al treilea obiectiv neîndeplinit vizează pensiile speciale, cu o sumă suspendată de 231 milioane de euro. Proiectul de lege privind echitatea în sistemul de pensii speciale, aflat în dezbatere în Senat, include mărirea vârstei de pensionare până la 65 de ani până în 2045, și o clauză referitoare la determinarea valorii pensiilor speciale la un procent de 85% din veniturile nete.
România riscă penalizări importante dacă nu depune reforma fiscală la cererea de plată nr. 4
Guvernul negociază în prezent cu Comisia Europeană cererea de plată 4, care a suferit modificări, inclusiv creșterea numărului de obiective de la 46 la 95. Conform declarațiilor, valoarea cererii ar putea creşte de la 2,68 miliarde de euro la 5,7 miliarde de euro, în funcție de negocierile cu Comisia Europeană.
Cererea de plată nr. 4 include reforme fiscale, taxe pentru poluare, un nou cadru legislativ energetic, legi ale justiției, Codul Urbanismului, Codul Silvic, reorganizarea Romsilva și strategii pentru hidrogen și biodiversitate.
Întrebat despre implicațiile neîndeplinirii reformei fiscale până în luna iulie, când se prezintă cererea de plată nr. 4, ministrul a subliniat riscul unor penalizări consistente, cu o valoare de minim 660 de milioane de euro.
