Un pachet fiscal bazat pe o creștere temporară a TVA (rata medie a TVA, ținând cont și de cotele reduse și întreaga bază impozabilă) cu cel puțin 3 puncte procentuale, combinat cu reducerea cheltuielilor publice, ar putea fi o soluție eficientă, potrivit unei analize transmise miercuri de trei experți: Laurian Lungu, cofondator al think tank-ului Consilium Policy Advisors Group, Ella Kallai, șefă de economie la Alpha Bank, și profesorul George Ștefan.
”Sunt măsuri simple, cu impact imediat. Această opțiune menține perspectivele modeste de creștere economică în acest an și aduce deficitul bugetar la -7,8% din PIB în 2025 (conform ESA), un nivel realist. Conceptual, orice majorare a impozitelor pe capital sau pe forța de muncă este neoptimă, cu costuri mai mari decât beneficiile”, susțin experții.
Simulările pentru perioada 2025-2031 arată că deficitul bugetar poate fi sub 3% din PIB la final.
Pachetul fiscal poate include clauze de ajustare, adaptându-se la evoluția economică a anului în curs, dacă este necesar.
Simularea pentru perioada 2025-2031 arată că deficitul bugetar poate fi redus sub 3% din PIB până la finalul perioadei, în forma propusă. Un pachet fiscal care combină creșterea taxelor pe consum cu creșterea taxelor pe capital și forța de muncă nu este logic din punct de vedere economic, agravând retragerea economică și punând în pericol, inutil, perspectivele de redresare economică.
România trebuie să rămână competitivă din punct de vedere fiscal. În 2026 se poate lua în considerare o ușoară reducere a contribuțiilor la asigurările sociale cu un punct procentual și limitarea acestora la un nivel rezonabil al salariilor medii din economie, de exemplu, la 5 ori salariul minim.
Există posibilitatea eliminării impozitului pe cifra de afaceri, a taxei pe stâlpi și a taxelor suplimentare din energie.
Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri, a taxei pe stâlpi și a taxelor suplimentare din energie vor genera mai multe venituri la buget, rezultate din creșterea economică stimulată de aceste măsuri.
Este esențial ca creșterea TVA să fie însoțită de măsuri eficiente, rapide, de reducere a diferențelor de colectare TVA. Aceste măsuri vor genera o scădere limitată a consumului, cu un impact pozitiv asupra deficitului de balanță de plăți.
Un semnal pozitiv despre reducerea contribuțiilor sociale încurajează munca și sporește competitivitatea, compensând în parte micșorarea puterii de cumpărare determinată de o rată mai mare a TVA. În general, deficitul bugetar se află pe o traiectorie descendentă, chiar și în condiții de creștere economică pozitivă, ușor sub nivelul din 2024 de 0,8%.
Este crucial să se abordeze problema nerespectării legii responsabilității bugetare din 2010. Este necesară o revizuire rapidă a cadrului legislativ pentru a face derogările de la această lege doar excepțional și cu o limită specifică, pentru a evita astfel de deviații în viitor.
Deficitul bugetar din 2024 a fost cauzat de o creștere bruscă și necontrolată a cheltuielilor. În 2024, acestea au crescut cu 4,1 puncte procentuale din PIB față de media din perioada 2017-2024, în timp ce veniturile au avansat cu doar 1,2 puncte procentuale din PIB. Deși datele din ultimii ani sunt influențate de fondurile din PNRR, discrepanța dintre cheltuieli și venituri a devenit extrem de mare.
Rațiunea economică a ajustării fiscale
Este esențial ca România să își mențină competitivitatea pentru a sprijini creșterea economică pe termen mediu și lung, arată analiza celor trei specialiști.
Sunt necesare două planuri de acțiune. Unul, imediat, într-un orizont de trei săptămâni, pentru reducerea deficitului bugetar. Celălalt, pe un orizont de 12-18 luni, pentru o reformă fiscală care să abordeze modificările semnificative în structura veniturilor și cheltuielilor bugetare, determinate, printre altele, de creșterea numărului de pensionari și de implicațiile tranziției climatice/măsurilor de apărare.
- Primul pas este reducerea cheltuielilor bugetare prin înghețarea unor componente și reducerea altor, în special a investițiilor, având în vedere eficiența redusă a acestora.
- Un alt punct important este sporirea colectării impozitelor prin măsuri eficiente.
- Creșterea taxelor indirecte, cum ar fi TVA, are impactul cel mai redus asupra creșterii economice.
- O inflație temporară mai ridicată ar contribui semnificativ la reducerea cheltuielilor pe termen real.
O strategie de creștere a taxelor pe capital, forță de muncă și consum ar fi neoptimă și ar afecta semnificativ competitivitatea economică, într-un context extern nefavorabil, cu rezultate incerte.
Istoric, România nu a reușit să colecteze consistent peste 33% din PIB, nici măcar atunci când ratele impozitului pe venit/profit și/sau contribuțiile sociale erau ridicate.
După două runde anterioare de modificări fiscale, impactul asupra veniturilor a fost modest. Nivelul cheltuielilor bugetare este foarte ridicat și nu poate fi corectat rapid prin creșterea taxelor.
…
