„Analizând cifrele, numărul angajaților din sectorul public raportat la populația României este cel mai mic din Europa. Concluzia că numărul acestor angajați este mare este falsă, conform datelor.”, a declarat miercuri Ionuț Dumitru, economist șef la Raiffeisen Bank și fost șef al Consiliului Fiscal, la conferința anuală a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari.
- „O altă perspectivă este raportul dintre bugetari și contribuabili”, a adăugat Ionuț Dumitru. În acest context, România nu se mai situează la ultimul loc în clasament.
Și în administrația publică, apărare, educație și sănătate, România se află printre țările cu cele mai mici valori raportate la populație.
Ce arată datele Eurostat?
În sectorul sănătății, situația nu diferă semnificativ: România a pierdut cel puțin 45.000 de medici în ultimul deceniu. O treime dintre medicii români formați în țară au emigrat, desfășurându-și activitatea profesională în străinătate, potrivit unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Un studiu al Colegiului Medicilor din România arată că, printre medici sub 35 de ani, intenția de a emigra este ridicată: 57,5% dintre ei au declarat o intenție probabilă (40,3%) sau una sigură (17,2%) de a pleca din țară. Tendința de a emigra scade odată cu vârsta.
Clasamentul în care România nu mai este la coadă
Economistul a explicat că România se situează mai aproape de media europeană pentru că numărul de bugetari este raportat acum la numărul de contribuabili.
„În sectorul administrației publice și apărării suntem peste media europeană, întrucât luăm în considerare numărul de contribuabili la buget. Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că toți cetățenii au nevoie de servicii publice, iar bugetarii nu contribuie doar contribuabilii direct la buget. Persoane ca copii și bătrâni au contribuții mai mici la buget, dar tot au nevoie de servicii.”, a subliniat Ionuț Dumitru.
De ce sistemele noastre sociale sunt nesustenabile?
În primul rând, numărul contribuabililor la pensii este semnificativ mai mic decât numărul beneficiarilor. „România se situează la coada clasamentului european în ceea ce privește ponderea contribuabililor la sistemul public de pensii, aceasta fiind de aproximativ 46%, în comparație cu media de 70% în alte state europene.”, a spus Dumitru.
„Premisa că în România sunt foarte mulți beneficiari de asistență socială nu se confirmă. România este mult sub media UE în acest aspect.”, a explicat economistul.
De asemenea, veniturile fiscale din România sunt printre cele mai mici din Europa. „Reducerile de taxe din 2015 au condus la scăderea veniturilor fiscale, situându-ne acum într-o situație cu venituri fiscale relativ mici, comparativ cu standardele europene”, a adăugat economistul.
Care ar putea fi soluția?
Potrivit lui Ionuț Dumitru, soluțiile optime necesită abordări atât fiscale (venituri), cât și bugetare (cheltuieli). „România are probleme semnificative de dezechilibru, fiind comparată uneori cu state exotice. Comparativ cu criza financiară din 2008, deficitul bugetar este cea mai mare problemă.”, a afirmat acesta.
În schimb, sectorul privat este mai echilibrat și rezistent la șocuri, dar ajustările în sectorul public vor afecta și sectorul privat.
„Toate măsurile de consolidare fiscală sunt recesive pe termen scurt”
„Toate măsurile de consolidare fiscală, fie prin reduceri de cheltuieli, fie prin creșteri de taxe, sunt recesive pe termen scurt.”, a subliniat Dumitru. În România, se discută încă despre stimularea economică, în ciuda necesității de a corecta deficitul bugetar.
„În final, vom avea o perioadă economică dificilă, și trebuie să alegem soluțiile corecte pentru a minimiza efectele negative.”, a declarat economistul.
Cheltuielile cu salariile din sectorul public sunt mai mari decât media europeană, chiar decât în unele țări învecinate.
În 2009, cheltuielile cu salariile din sectorul public erau de aproximativ 10% din PIB, apoi au scăzut sub 8%, pentru ca ulterior să crească semnificativ după 2015. Ajustări minimale au avut loc după pandemie, dar creșterea salariilor din sectorul public a continuat rapid.
Unele opinii, a menționat expertul, au fost de tipul „sunt prea mulți bugetari”, utilizând uneori termeni nepotriviti.
Cheltuielile cu asistența socială sunt sub media europeană
„Cheltuielile cu asistența socială sunt mult sub media europeană, fiind de 13,6%, comparativ cu 21,8% în medie în UE. Cheltuielile au crescut semnificativ anul trecut, iar creșterea pensiilor a fost excesivă într-un context de deficit bugetar ridicat.”, a punctat Dumitru.
Cheltuielile cu bunuri și servicii – la nivelul UE
Cheltuielile cu bunuri și servicii în România sunt de 6,1% din PIB, apropiate de media europeană. Însă, segmente precum apărarea înregistrează cheltuieli mai mici decât media europeană, în timp ce sănătatea are cheltuieli mult mai mari, de 2,2% din PIB, comparativ cu media de 1,2% din PIB în Europa.
2024 a fost un an electoral cu creșteri semnificative ale cheltuielilor locale, ridicând preocupări cu privire la eficiența acestora. Exemple de cheltuieli exagerate sunt proiectate.
Cheltuielile cu dobânzile sunt peste media europeană, majorându-se rapid către 3% din PIB.
Multe spitale activează ca centre sociale, unde pacienții pot primi mai multe probleme de sănătate, decât au solicitat initial. Infrastructura spitalicească este veche și necesită întreținere, iar numărul de cadre medicale din spitale este printre cele mai mici din Europa. Rezultatul este un nivel ridicat de mortalitate prevenibilă în România.
O reformă fiscal-bugetară trebuie să abordeze atât veniturile, cât și cheltuielile pentru rezultate durabile. Pentru ca oamenii să accepte o creștere fiscală, este nevoie de o bună gestionare a cheltuielilor publice pentru a demonstra eficiența acestora.
