Japoniei, imaginea: Janusz Piekowski / Alamy / Profimedia Images
De zeci de ani, Japonia a susținut financiar economia americană, în timp ce propria sa economie a stagnat. Acum, balanța se schimbă, iar consecințele sunt majore.
Economia Statelor Unite s-a bazat pe sprijinul financiar tacit al Japoniei încă din anii 1980. Nu din altruism, ci dintr-un acord implicit extrem de avantajos, un acord pe care nimeni nu l-a pus la îndoială.
În prezent, acest acord se destramă, deoarece Japonia se confruntă cu o pondere semnificativă a datoriei, cu un sistem politic instabil și are nevoie de resurse financiare. Când cel mai mare creditor se retrage, situația devine îngrijorătoare.
Un creditor puternic, devenit vulnerabil
Japonia deține obligațiuni americane de peste 1.100 de miliarde de dolari, fiind cel mai mare deținător străin al acestor datorii, depășind China. Cu toate acestea, nu s-a opus niciodată, nu a amenințat și nu a forțat. A continuat pur și simplu să acumuleze aceste obligațiuni. Dar acum, tăcerea se schimbă.
Datoria publică a Japoniei a ajuns la 235% din PIB, o situație similară cu a avea de 2,3 ori salariul anual datorat pe un card de credit. Prim-ministrul Ishiba se confruntă cu o rată de aprobare scăzută (21%), afectat de scandaluri și erori financiare.
Când creditorul tău se confruntă cu probleme grave atât economice, cât și politice, situația devine critică pentru economia creditorului.
Cum s-a ajuns la această situație?
După Al Doilea Război Mondial, SUA au oferit Japoniei protecție militară în schimbul cooperării economice. Japonia s-a refăcut cu ajutorul dolarilor acumulai, inițiind o dezvoltare economică rapidă, de la bunuri simple la mașini performante și tehnologie avansată.
În 1985, Acordul Plaza a avut ca scop reducerea exporturilor japoneze prin aprecierea yenului. Japonia a încercat să controleze acest proces, dar fără succes.
Yenul a crescut cu 50% în doi ani. Dacă Japonia ar fi convertit dolarii în yen, problema ar fi fost și mai gravă. Așa că a început să acumuleze obligațiuni americane. Această „reciclare” a fost acceptată de ambele părți.
De ce se termină această perioadă favorabilă?
Există trei factori principali care determină această schimbare:
- Tendințe demografice: Japonia îmbătrânește, necesită resurse pentru pensii, și nu pentru finanțarea SUA. Investițiile în obligațiuni nu mai sunt o soluție atractivă.
- Datoria publică: Datoria de 235% din PIB reprezintă o problemă serioasă. Japonia va trebui să majoreze dobânzile pentru a atrage cumpărători. Acest lucru afectează valoarea obligațiunilor americane.
- Instabilitate politică: Situația politică instabilă afectează încrederea pe piața financiară.
Un nou scenariu emergent
Masayoshi Son, un important om de afaceri japonez, propune o soluție alternativă: investiții directe în proiecte americane din domeniul tehnologiei, infrastructurii sau energiei. Aceasta ar înlocui achiziționarea de obligațiuni.
În loc de randamente fixe, conversia ar putea genera beneficii, noi locuri de muncă și soluții concrete, în loc de o simplă reciclare a datoriilor.
Cu toate acestea, vânzarea masivă a obligațiunilor japoneze ar duce la o creștere importantă a dobânzilor în SUA, creând probleme serioase pentru autoritățile americane.
