Marian Ionescu a știut încă de la vârsta de 5 ani că va deveni medic: tatăl său, medic militar, nu rata ocazia de a-l prezenta oaspeților spunând: „Acesta este viitorul meu doctor!”. Acum, la 30 de ani, Marian este asistent medical și continuă să aspire să devină medic, dorind să-și valideze visul tatălui său, care nu l-a mai putut vedea profesionist.
„Părinții mei doresc cu tărie să devin medic – mama insistă și astăzi, de exemplu – deși nu mă pasionează prea mult. Dar cum să le spun că nu vreau? În sinea mea, cred că dacă aș urma Medicina, mi-aș lua locul cuiva care și-a dorit cu adevărat această meserie”, afirmă Marian.
Majoritatea părinților își doresc pentru copiii lor profesii prestigioase, precum medic, avocat, inginer sau economist . Nimeni nu își dorește ca copilul lor să devină sudor sau tehnician frigorist, chiar dacă aceste domenii oferă venituri bune și sunt foarte căutate.
Un studiu recent al Centrului European pentru Dezvoltarea Forțării Profesionale (CEDEFOP), o agenție descentralizată a Uniunii Europene, evidențiază îmbătrânirea populației și scăderea acesteia. „Estimam că populația României va scădea cu 7% între anii 2020-2035, similar cu trendul observat între 2005-2020. Populația cu vârste cuprinse între 15 și 54 de ani din România va scădea brusc până în 2035, în timp ce cea cu vârste între 55-59 și peste 65 de ani va crește”, notează autorii raportului.
Ratele de ocupare (procentul persoanelor active din vârsta activă care sunt angajate) vor înregistra o creștere substanțială între 2020-2035, cea mai accentuată fiind previzionată pentru grupele de vârstă 60-64 (38 de puncte procentuale), 55-59 (22 de puncte procentuale) și 20-29 (18-19 de puncte procentuale).
În sectorul primar și utilități, reprezentând aproximativ o pătrime din forța de muncă din România, ocuparea va scădea cu 3% pe an în aceeași perioadă.
Domeniile auto-moto și alimentație-băuturi-tutun vor cunoaște o creștere semnificativă între 2023-2030, în timp ce industria textilă și articolelor din piele va avea o dezvoltare mai modestă.
Sectoarele de distribuție, transport, servicii hoteliere și alimentație publică vor solicita personal calificat. De asemenea, comerțul cu ridicata și cu amănuntul sunt prognozate să înregistreze o creștere considerabilă.
Domeniul sănătății va avea o dezvoltare puternică datorită îmbătrânirii populației, în timp ce administrația publică va înregistra o creștere slabă, iar educația va scădea datorită natalității reduse.
Acestea sunt datele. Majoritatea părinților români își doresc ca copiii lor să devină medici, avocați, ingineri sau specialiști în domenii de prestigiu. Sunt mai puțini cei ce își imaginează copilul ca sudor sau tehnician frigorist, deși aceste profesii sunt bine plătite și solicitate.
În ultimii ani, profesiile de psiholog și psihoterapeut sunt tot mai căutate, locurile la facultățile de profil fiind adesea supraaglomerate.
Nu toți părinții își doresc ca copiii lor să urmeze propriile cariere. Un prieten al meu are un fiu pasionat de desen care realizează personaje pentru jocuri video. Un studiou olandez i-a oferit nu doar un contract de muncă, ci și o bursă la o universitate din Olanda. Cine ar fi crezut cu 20 de ani în urmă că o astfel de carieră ar fi posibilă?
HotNews a discutat cu sociologul și expert în sociologia familiei, Maria Voinea, pentru a obține perspective suplimentare.
Modificări semnificative în mentalitățile sociale odată cu modernizarea
„În secolele XIX-XX, modelul transmiterii profesiei de la părinți la copii, mai ales de la tată la fiu, era prevalent. Știm că se spunea că cineva era tâmplar „din tată-n fiu” sau croitoreasă „din mamă-n fiică”. Părintele își socializa copilul profesional și-l îndruma într-o carieră similară cu a sa. Cu siguranță, majoritatea populației era rurală, iar tații transmiteau fiilor profesia de agricultor, iar mamelor fetelor calitățile unei gospodine.”, explică Voinea.
Cu modernizarea societății, urbanizare, industrializare și tehnologizare (începând cu anii ’60-’70), mentalitățile s-au schimbat. Capacitatea tinerilor de a-și construi carierele pe care le doresc, bazate pe aptitudinile proprii a crescut. Aceste evoluții nu mai sunt neapărat legate de ocupațiile înaintașilor lor.
Fenomenul re-apariției transmiterii profesiei după Revoluție
După Revoluție, a apărut un fenomen interesant în România, mai spune sociologul. În rândul intelectualilor (medici, juriști, economiști etc.) s-a re-instalat tendința copiilor de a urma carierele părinților.
Așadar, copiii medicilor studiază Medicina, copiii preoților aleg Teologia, copiii arhitecților optează pentru Arhitectură, iar cei ai judecătorilor pentru Drept. „Este un fenomen evident”, remarcă Maria Voinea.
„Acest fapt este legat și de dezvoltarea acestor domenii în ultimul timp. Nu trebuie uitat că în timpul comunismului, profesiile intelectuale erau mai puțin numeroase și mai puțin importante. Intelectualitatea nu constituia o clasă socială, ci mai degrabă o pătură socială”, adaugă ea.
Perspectivele unui laureat Nobel asupra evoluției muncii
Modului în care muncim se schimbă constant, a afirmat la o conferință la Bruxelles laureatul Nobel în științe economice, Sir Christopher Pissaridis.
Tehnologia introduce noi metode de producție și modalități de dezvoltare economică, ceea ce permite o reducere a orelor de muncă și o viață mai bună din punct de vedere calitativ, consideră economistul. Chiar dacă beneficiile noilor tehnologii nu sunt distribuite uniform în toate sectoarele economiei, mai subliniază laureatul Nobel.
„Provocarea cu care se confruntă Europa nu este dacă oamenii vor mai avea locuri de muncă, ci dacă sunt statele pregătite pentru tranziția către o lume în care se va lucra cu ajutorul mașinilor inteligente pentru a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor. Cum răspund piețele muncii din aceste țări la aceste transformări?”, se întreabă retoric Pissarides.
Pierderea locurilor de muncă plătite mediu în UE (1995-2010)
În perioada 1995-2010, UE a pierdut aproximativ 8% din locurile de muncă plătite cu salariul mediu. În schimb, au apărut 3% locuri de muncă slab plătite și 5% în domenii de vârf.
Pissarides precizează că scăderea locurilor de muncă plătite mediu, înlocuite cu joburi foarte bine sau slab plătite, va conduce la o creștere a inegalității salariale. Acest fenomen este cunoscut ca polarizare a ocupării. Ce locuri de muncă vor rămâne oamenilor? De exemplu, îngrijirea persoanelor cu probleme nu va fi niciodată complet automatizată, argumentează Pissarides. Sunt și alte domenii precum sănătate, servicii hoteliere și divertisment.
Alte observații ale laureatului Nobel
Ocupațiile se adaptează situației: de exemplu, aprecierea „alimentelor bio” în restaurante este un fenomen recent, rezultat din conștientizarea impactului hranei asupra sănătății. Această evoluție a îmbunătățit statutul ocupației de bucătar-șef, făcându-l o alegere căutată de tineri.
În Uniunea Europeană, gradul de dependență al vârstnicilor va crește de la 31% la 54% până în 2050. Cheltuielile medicale și de îngrijire au crescut mai rapid decât veniturile. Franța și Germania aloca aproximativ 12% din PIB pentru sănătate și îngrijire, în timp ce Grecia și Bulgaria circa 8%. O diferență semnificativă există și în ocuparea forței de muncă în acest domeniu. Nordicii angajează 15-20% din lucrători în acest sector, Franța și Germania aproximativ 12%, iar Grecia și țările din Estul Europei circa 5%.
În societățile mai puțin dezvoltate, membrii familiei, mai ales femeile, desfășoară o mulțime de activități neplătite (curățenie, gătit, îngrijire copii/vârstnici). Aceste activități sunt evidențiate în studiile privind utilizarea timpului.
Odată cu creșterea nivelului de trai și a educației, o parte din aceste activități sunt transferate pe piața muncii. Membrii familiei care au îndeplinit aceste sarcini pot găsi locuri de muncă potrivite abilităților lor. Un exemplu îl constituie numărul mare de persoane angajate în serviciile medicale din țările nordice, explicat parțial de stimulentele fiscale și subvențiile guvernamentale.
Toți actorii implicați (angajați, companii și stat) au un rol crucial în tranziția către această societate. Guvernul are un rol vital în sprijinirea acestei transformări prin reducerea birocrației. Există încă reglementări excesive privind protecția ocupării forței de muncă în Europa. Criza economică a afectat procesul de reforme.
Cum pregătim societatea pentru roboți și mașini inteligente? Guvernele sunt chemate să joace un rol vital. Noile tehnologii necesită noi competențe. Recalificarea și învățarea pe tot parcursul vieții devin absolut necesare și trebuie să înceapă din primii ani de școală. Angajații viitorului trebuie să dobândească un „portofoliu” de abilități, oferindu-le flexibilitate în adaptare la noi contexte.
Abilitățile sociale sunt subevaluate și nu sunt integrate în programele școlare. Necesitatea dezvoltării de competențe sociale este critică, mai ales că locurile de muncă din aceste domenii vor deveni bine plătite și apreciate de tineri.
