Plăți cu cardul la o farmacie. Imagine: Antonio Guillem | Dreamstime.
Cu îngrijorare, se discută în public despre eventuale noi taxe, uneori sectoriale, fără un dialog cu reprezentanții economiei. Această îngrijorare a fost exprimată într-o declarație comună a Consiliului Patronatelor Bancare din România și Confederația Patronală Concordia.
Organizațiile menționează o potențială taxă pe operațiunile bancare, aplicabilă atât persoanelor fizice, cât și juridice, sub forma unui comision pentru fiecare tranzacție.
„Este o nouă abordare superficială a unor probleme complexe, creând o iluzie de beneficii bugetare pe termen scurt, dar cu efecte economice și sociale negative pe termen lung. Ne opunem categoric introducerii unei taxe pe tranzacțiile bancare, precum și oricărei alte taxe care afectează sistemul bancar, dat fiind impactul negativ asupra economiei și societății!”, se arată în comunicat.
Conform autorilor comunicatului, orice măsură fiscală trebuie să fie previzibilă și eficientă din punct de vedere economic. Soluțiile reale se găsesc în digitalizarea administrației, în colectarea eficientă a taxelor, în stimularea inițiativei private, nu în impunerea de taxe ce penalizează contribuabilii platiți.
„Experiența trecută demonstrează că majorările de taxe și măsurile punctuale nu au dus la beneficii, ci la risipirea resurselor publice. Nu am identificat efecte pozitive în economie rezultate din impozitul pe cifra de afaceri sau pe activele bancare introduse recent, cu scopul declarat de echilibrare bugetară; dimpotrivă, astfel de taxe au încărcat suplimentar contribuabilii cinstiți”, se mai arată în declarație.
Potrivit organizațiilor, eventualele efecte ale unei taxe pe tranzacțiile bancare sunt:
- Returnarea la plăți în numerar, cu consecințe directe asupra evaziunii fiscale și creșterii economiei subterane, scăderea nivelului de bancarizare (deja cel mai mic din Europa), stoparea/amânarea investițiilor în infrastructura de plăți electronice, împiedicând eforturile de digitalizare ale statului (factura electronică, TVA electronic, SAF-T);
- Încurajarea deschiderii de conturi bancare în străinătate, generând concurență neloială pentru băncile românești și dificultăți în monitorizarea fluxurilor de numerar de către autoritățile fiscale;
- Aderarea la platforme cu riscuri ridicate, de tip crypto sau intermediere neautorizată, expunând contribuabilii la riscuri mari și afectând sistemul financiar, implicând riscuri de securitate națională;
- Creșterea inflației prin efectele în lanț ale aplicării taxei asupra formarea prețurilor produselor și serviciilor, într-o economie deja afectată de o inflație ridicată;
- Înărcări suplimentare pentru grupurile vulnerabile, impactând și plățile sociale (pensii, ajutoare, burse etc.), efectuate preponderent prin transferuri bancare;
- Creșterea prețurilor serviciilor bancare din cauza costurilor suplimentare generate de taxă și de creșterea administrării numerarului, reflectate în prețuri conform principiilor pieței;
- Întârziere în modernizarea economiei, având în vedere că această taxă contravine obiectivelor strategice naționale de digitalizare și adoptare a serviciilor financiare moderne.
