PIB-ul României pe cap de locuitor a crescut semnificativ după aderarea la UE, ajungând la aproape 80% din media UE în 2024, față de 44%. Cu toate acestea, creșterile salariale recente, mai ales în sectorul public, au contribuit la deficite bugetare și de cont curent mari.
Conform raportului Comisiei Europene, infrastructura slabă, capacitatea limitată de cercetare și dezvoltare și lipsa personalului calificat reprezintă obstacole majore în dezvoltarea economică durabilă a României.
Dezvoltarea sectorului privat și a mediului de afaceri este esențială pentru o creștere economică sustenabilă.
Țara s-a bazat mult pe costurile reduse ale forței de muncă, dar o reorientare treptată către tehnologii noi și inovare ar asigura o perspectivă mai bună pe termen lung.
Vulnerabilitățile României se accentuează odată cu creşterea deficitului bugetar şi al deficitului de cont curent.
Cererea internă stimulată de politici fiscale a dus la o majorare a importurilor, determinând o creştere a deficitului comercial şi, implicit, a deficitului de cont curent, care a atins 8,4% din PIB.
În lipsa unei consolidări bugetare solide şi a unor reforme structurale adecvate, deficitul bugetar şi deficitul de cont curent vor rămâne ridicate, crescând vulnerabilitatea României la diverse șocuri externe.
Nu toate reformele planificate au fost implementate până la termenul limită.
Cheltuielile publice din România au crescut cu 19,9% în 2024, rezultate din creşterea salariilor din sectorul public (+21,5%) şi a transferurilor sociale. Comisia Europeană prevede o creştere de 5,4% în 2025, depăşind pragul maxim recomandat de Consiliu.
Creşterea cumulată a cheltuielilor nete în 2024 şi 2025 depăşeşte nivelul maxim recomandat de Consiliu.
Anumite reforme esențiale, cum ar fi revizuirea sistemului fiscal, nu au fost implementate până la termenul stabilit.
Rata de ocupare în rândul populației active a crescut la 69,5%, dar rămâne printre cele mai scăzute din UE, influențată de o rată scăzută a participării pe piața muncii a anumitor categorii de populație și de agricultura de subzistență.
Șomajul în rândul tinerilor a crescut și rămâne ridicat, fiind însoțit de o rată mare a tinerilor neangajați.
Sectorul bancar mic și piețele de capital slab dezvoltate îngreunează accesul la finanțare.
Multe firme consideră creditele bancare costisitoare și accesul limitat la finanțare o barieră majoră. Finanțarea internă reprezintă sursa principală de investiții pentru întreprinderi (72%).
Activele bancare totale din România sunt semnificativ mai mici decât în alte economii similare din regiune şi decât media UE.
Investițiile în infrastructura de transport sunt insuficiente.
Rețeaua de transport rutier este subdezvoltată, cu un număr redus de autostrăzi. Chiar dacă se preconizează progrese în construcția de autostrăzi, acestea nu sunt suficiente pentru nevoile țării.
Infrastructura feroviară este extinsă, dar nu este modernă.
Electrificarea parțială și utilizarea de căi ferate și trenuri învechite generează întârzieri semnificative, diminuând atractivitatea transportului feroviar.
Deși există fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare, progresele sunt lente. Este necesară o mai mare implicare pentru investiții în rețeaua feroviară, inclusiv pentru implementarea sistemului european de management al traficului feroviar și a transportului urban durabil.
România are un timp mediu de deplasare mai lung decât alte țări din UE.
Sarcina administrativă reprezintă o constrângere importantă pentru întreprinderile românești.
Incertitudinea fiscală și legislativă este o barieră în calea investiţiilor.
Firmele românești identifică incertitudinea ca fiind o barieră majoră în fața investițiilor pe termen lung.
Procesele de consultare publică în legătură cu legislația sunt considerate lipsite de substanță, cu perioade de consultare foarte scurte și neexistând un dialog suficient între industrie și guvern.
Integrarea comercială a României pe piața unică se situează sub media UE.
Un sistem fiscal echitabil, eficient și transparent este crucial pentru previzibilitate.
Contribuția fiscală a IMM-urilor la buget este redusă din cauza aplicării unor rate preferențiale de impozitare.
Integrarea comercială în piața unică este mai mică decât media UE.
Performanța achizițiilor publice nu a beneficiat de îmbunătățiri vizibile.
Sistemul de achiziții publice din România trebuie să respecte standardele UE. Sunt necesare îmbunătățiri suplimentare în ceea ce privește profesionalizarea personalului, predictibilitatea cerințelor și alinierea acestora la prioritățile IMM-urilor.
