Patru state europene necesită corecții ale deficitului bugetar de aproximativ 4% din PIB, iar România se află într-o categorie aparte, având nevoie de o ajustare semnificativă. Chiar și conform estimărilor Comisiei Europene, România necesită o corectare a deficitului bugetar de peste 7% din PIB. Este o sarcină extrem de dificilă, care ridică întrebări legate de fezabilitatea acestei reduceri pe termen mediu, a declarat miercuri la București Jeromin Zettelmeyer, directorul unui important think tank european, Institutul Bruegel.
Fezabilitatea acestei corecții este esențială. „Dacă este necesară o reducere a deficitului, să spunem cu 5 puncte procentuale din PIB, contează foarte mult în cât timp intenționați să o realizați: doi ani, patru ani sau șapte ani. Nu este realist să se facă în doi ani. Poate în patru sau șapte ani. Luați în considerare acest aspect!”, a subliniat el.
Zettelmeyer consideră că există trei criterii fundamentale pentru a aprecia fezabilitatea unei astfel de corecții: Ce intenționează țara să facă? Recunoaște problema? Acceptă necesitatea rezolvării ei?
În contextul României, situația nu este optimă, potrivit directorului Bruegel. „O ajustare de 8,5% din PIB, pe care o considerăm necesară, practic nu a mai fost cerută vreodată unei țări din Europa. Este problematică? Depinde de reacția piețelor financiare. Dacă acestea sunt dispuse să acorde finanțare pentru o perioadă mai îndelungată, atunci problema ar putea fi gestionabilă”, a explicat Zettelmeyer.
Un avantaj pentru România este nivelul relativ scăzut al datoriei publice. Astfel, are timp pentru o reducere graduală a deficitului, dar numai dacă piețele consideră această strategie fezabilă.
Ce ar trebui să facă România și importanța unui eventual ajutor internațional
România trebuie să execute o corectură foarte ambițioasă a deficitului bugetar. Piețele financiare pot oferi libertatea de acțiune necesară. Dacă România nu rămâne pe drumul corect, un nou ajutor financiar internațional ar putea fi necesar, subliniază șeful Institutului Bruegel. „Încă aveți o oportunitate. Guvernul trebuie să demonstreze ferm intenția de a gestiona deficitul bugetar”.
În cazul unui șoc sau a unei crize financiară globale, țările din UE care nu fac parte din zona euro vor fi supuse unor presiuni mai mari decât cele din zona euro. Periferia zonei euro este întotdeauna mai vulnerabilă. „Va exista presiune pentru devalorizarea monedei. Dacă situația fiscală este sub control, Banca Națională Română, în colaborare cu BCE, ar putea oferi lichiditate în euro atunci când există expuneri în euro în economia românească. Devaluarea monedei este favorabilă sistemului fiscal”, a adăugat expertul.
Există însă riscul ca aceste măsuri să nu fie suficiente. Spre exemplu, situația din 2009 a demonstrat necesitatea unui ajutor financiar de la FMI. „Dacă se va ajunge din nou în această situație, mai ales dacă șocul este extern, nu este o catastrofă. Trebuie să ne asigurăm că ajustarea fiscală este pe drumul cel bun, și totul va fi bine”, a concluzionat Jeromin Zettelmeyer.
