- Am avut victoria în mână, 1-0 în minutul 84, dar am cedat. Expresia „Am jucat bine, dar am pierdut ca de obicei” devine deja un proverb național.
Înainte de a mă referi la ocazia uimitoare pe care am avut-o în acest meci, trebuie să menționez două momente care m-au deranjat profund și care evidențiază mentalitatea noastră slabă.
Minutul 84: Scorul era 1-0 pentru noi, eram aproape de o victorie istorică. Aveam nevoie de o doză de luciditate, mai ales de la cei care au intrat recent pe teren, inclusiv … Însă un jucător al echipei adversarului a acționat ca un nepriceput în terenul nostru, fără să urmărească mingea ci doar piciorul adversarului, fiind corect eliminat. La acțiunea imediat următoare, adversarii au egalat printr-un șut de la aproximativ 25 de metri, un gol pe care speram că jucătorul respectiv il bloca. 1-1 și speranțele noastre s-au prăbușit din cauza unei acțiuni neinspirata.
Minutul 87: Un jucător al echipei noastre a făcut un taclu impresionant în stânga, dar s-a pretins accidentat, fiind scos de pe teren. A urmat o fază în care am jucat cu un jucător în minus, rezultând golul de 1-2! O nenorocire totală!
Lipsă de profesionalism, mentalitate neadaptată
Nu spun că meriam să câștigăm acest meci, dar nu pot accepta astfel de greșeli. Asemenea erori apar din lipsa de profesionalism, dintr-o gândire neadaptată la campionat, oricum nu se pot explica altfel. Din păcate pentru ei, astfel de jucători nu se vor putea dezvolta la un nivel înalt și nici nu vor ajunge la echipe de top din primele 5 ligi europene. Ei vor rămâne jucători mediocri. Sper, totuși, să mă înșel, pentru că ambi ambii jucători mi-au plăcut, au talent și sper să se educe rapid în plan comportamental. Deși, acest lucru e dificil la vârsta lor.
Revenind la observația inițială, am avut un șansă fantastică în acest meci! Toate condițiile erau favorabile. Adversarii nu au reușit să înscrie nici dintr-o lovitură de la 11 metri și nici din distanțe apropiate. Și nici probabil n-ar fi marcat, fără ajutorul nefericit al celor doi fotbaliști care au făcut greșelile.
Dar trebuie să ne asumăm responsabilitățile! Noi suntem așa! Ne pierdem eforturi, muncă, sacrificii. Ce rost au avut toate eforturile depuse dacă ne-am încheiat din nou pe locul secund?
Dragi prieteni, nu vom evolua fără efort. Este nevoie de profesionalism, de antrenamente care să dezvolte și dezvoltarea mentală, de antrenori cu experiență. Și aici, Federația are o responsabilitate crucială. Până când oficialii nu vor acționa, vom continua să ne mulțumim cu amintirile unor generații excepționale, care apar o dată la 20 sau 30 de ani.