Înainte de adoptarea „Ordonanței trenuleț”, au fost lansate numeroase concursuri de angajare, inclusiv la Parlament, pentru zeci de posturi. Acum, reprezentanții puterii vor să reducă numărul de posturi cu aproximativ 400. Camera Deputaților conduce în ceea ce privește noile proceduri de recrutare.

240 de posturi eliminate la Camera Deputaților

Dictonul „una vorbim, alta facem” descrie perfect atitudinea liderilor coaliției. Aceștia au creat tensiune la angajații din Senat și Camera Deputaților prin anunțarea planificării concedierilor sau a modificării contractelor de muncă cu durată nedeterminată în contracte cu durată determinată.

La Camera Deputaților, unde președinte este Ciprian Șerban, numărul posturilor reduse va fi de 212. Reducerea se va realiza prin concurs, conform unei declarații din 27 ianuarie. „Consider că 212 posturi reprezintă o economie. (…) Dacă ne raportăm la totalul de angajați – 1700, asta înseamnă 12-15%. Dacă ne referim la cei care deservesc direct Camera Deputaților – 1096, procentul este de 20%”, a detaliat Ciprian Șerban, conform Agerpres.

În final, într-un comunicat al lui Ciprian Șerban, se precizează că numărul de posturi eliminate este de 240. Majoritatea posturilor eliminate provin din Departamentul legislativ și Secretariatul tehnic, respectiv 71 de posturi.

18 concursuri lansate la finalul anului 2024

Procedurile de recrutare au fost inițiate la Camera Deputaților înainte de a fi pusă problema restructurării, în decembrie 2024, după alegerile parlamentare. La acel moment, era evident că noua majoritate politică se va confrunta cu o situație economică dificilă.

În aceste condiții, autoritățile au lansat 18 concursuri de angajare între 10 și 30 decembrie 2024, o parte dintre acestea nefiind finalizate. Au fost puse în joc 31 de noi posturi.

Este surprinzător faptul că unele posturi, care ar necesita teoretic un nivel superior de studii, nu specifică acest aspect în anunțuri.

De exemplu, pentru un post de consilier parlamentar la Direcția Informatică și Telecomunicații, anunțul cerea doar „studii superioare absolvite cu diplomă de licență”. Nu au fost specificate criterii de specializare sau vechime minimă de 3 ani. Chiar dacă a fost un singur candidat, postul a fost ocupat.

Într-un alt concurs, pentru aceeași direcție, dar pentru funcția de consultant, au fost necesare doar studii superioare cu diplomă de licență, fără condiție de vechime. Au fost doi candidați, unul dintre ei fiind admis cu un punctaj de 78,83.

Și pentru un post de consilier parlamentar la Direcția pentru UE nu au fost necesare studii specifice, ci doar o diplomă de licență și o experiență de minimum 3 ani. Pentru acest post, doar o persoană a participat la concurs, obținând un punctaj de trecere.

Concursuri și la Senat

Conform datelor publice, Senatului a demarat cel puțin trei concursuri la final de 2024, inclusiv unul în ajunul Crăciunului. Acestea vizau poziția de consilier parlamentar la Comisia de Politică Externă. Și în acest caz, nu a fost cerută o specializare specifică, ci doar studii superioare și minimum 3 ani experiență.

Recent, Libertatea a evidențiat un alt concurs în curs de desfășurare la Direcția de comunicare.

O critică adesea formulată de liberali, inclusiv de Ilie Bolojan și din partea USR, este că, din cauza angajărilor precedente realizate de diverse grupuri și conduceri, PNL și Uniunea nu mai pot angaja personal propriu.

În consecință, aceștia susțin principiul ca o parte din angajați să fie conectați direct cu demnitarul pentru care lucrează. În același timp, conducerea din PNL a Senatului din ultimii doi ani și jumătate, alături de grupul parlamentar PNL, au angajat peste 50 de persoane.