Autoritățile europene au stabilit limite pentru creșterea cheltuielilor bugetare ale României până în 2030. Un document publicat în Monitorul Oficial al UE prevede o majorare totală de 24,9% a cheltuielilor în termeni nominali, până în 2030, față de nivelul din 2024.
Creșterea anuală a cheltuielilor este limitată ca urmare: 2,8% în 2025, maximum 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,45% în 2027, 4,2% în 2029 și 4% în 2030.
Documentul stipulează că România trebuie să asigure respectarea acestor limite maxime pentru creșterea nominală a cheltuielilor nete.
România trebuie să reducă deficitul până la 15 octombrie
România trebuie să înlăture situația de deficit excesiv până în 2030.
Consiliul European a stabilit 15 octombrie 2025 ca termen limită pentru ca România să ia măsuri eficiente de reducere a deficitului bugetar. Guvernul român este obligat să prezinte măsurile necesare pentru corectarea acestuia.
România trebuie să raporteze progresele înregistrate în implementarea acestor recomandări cel puțin o dată la șase luni, prezentând rapoarte primăvara și toamna, până cel târziu la 15 octombrie.
Cheltuieli peste limitele recomandate de Consiliu
România nu a prezentat până în prezent un raport anual detaliat asupra acțiunilor întreprinse și implementării reformelor necesare, potrivit recomandării Comisiei.
În 2024 și 2025, creșterea cheltuielilor nete a depășit limitele stabilite de Consiliu, ceea ce duce la un deficit public ridicat și persisten. Aceasta pune în pericol corectarea deficitului excesiv până în 2030.
Conform documentului, nu există factori specifici care să justifice situația, iar riscurile pe termen mediu privind sustenabilitatea fiscală reprezintă un factor agravant. Consiliul a constatat că nu s-au luat măsuri suficiente ca răspuns la recomandarea sa din 21 ianuarie 2025.
Estimarea Comisiei pentru România
PIB-ul real al României a crescut cu 0,8% în 2024. Previziunile Comisiei Europene din primăvara anului 2025 prognozează o creștere a economiei cu 1,4% în 2025, susținută de sectorul construcțiilor și al serviciilor de transport, și de aderarea la spațiul Schengen și modernizarea infrastructurii.
În 2026, creșterea PIB-ului real estimată este de 2,2%, reflectând o absorbție mai puternică a fondurilor europene. Se estimează că rata șomajului va ajunge la 5,3% în 2025 și 5,2% în 2026. Inflația ar urma să scadă de la 5,8% în 2024 la 5,1% în 2025 și 3,9% în 2026.
Conform Eurostat (din 22 aprilie 2025), deficitul bugetar general din România a fost de 9,3% din PIB în 2024. Aceasta depășește estimarea de 7,9% din PIB din planul fiscal-structural pe termen mediu din octombrie 2024.
Previziunile Comisiei Europene pentru 2025 estimează un deficit bugetar general de 8,6% din PIB și de 8,4% din PIB în 2026. Deficitul structural este proiectat la 7,9% în 2025 și se așteaptă să rămână la un nivel similar în 2026.
Datoria publică a României era de 54,8% din PIB la sfârșitul anului 2024. Previziunile arată o creștere la 59,4% din PIB în 2025 și 63,3% în 2026, depășind pragul de 60% din PIB.
