Din cele 32 de instituții financiare prezente pe piața românească, 25 au înregistrat profit (cu un profit net cumulat de 14,6 miliarde de lei), în timp ce 7 au înregistrat pierderi (un total de 413,2 milioane de lei), potrivit datelor centralizate de banca centrală.
Propunerile guvernamentale includ o nouă taxă asupra sistemului bancar, care ar putea fi suportată de clienți, însă valoarea ei este încă nedefinită. Unele surse estimează o cotă de 29%, altele de 10%, însă oficialii din băncile comerciale și din BNR afirmă că nu au acces la un document oficial care să includă această taxă.
Am fost surprinși de includerea propunerii de „taxare a profitului excesiv al băncilor, pe o perioadă limitată”, în programul guvernamental. Această măsură ni se pare că creează o iluzie a unor beneficii bugetare pe termen scurt, dar produce efecte economice și sociale nedorite pe termen scurt, mediu și lung, susțin bancherii reuniți în Consiliul Patronatelor Bancare din România.
Fundamentele constituționale, juridice și economice ale aplicării taxei rămân necunoscute, spun bancherii
Bancherii afirmă că nu cunosc bazele constituționale, juridice și economice ale implementării acestei taxe, precum și nivelul taxei și perioada de aplicare. De asemenea, menționăm că nu am fost consultați sau informați prealabil cu privire la această inițiativă, aflând despre ea din presă.
Această introducere intempestivă a măsurii contravine obiectivului declarat de „asigurare a unui climat predictibil pentru mediul de afaceri”, menționat chiar în preambulul Programului de Guvernare.
Mai mult, bancherii avertizează că aplicarea unei a treia taxe (după cele existente pe profit și cifra de afaceri) va avea efecte negative asupra populației, antreprenorilor și economiei în ansamblu.
Totodată, patronatele bancare subliniază că introducerea taxelor speciale, ad-hoc, nu a dus la consolidarea bugetară, ci a accentuat inefficiențele și risipa resurselor publice. Experiența anterioară cu impozitul suplimentar pe cifra de afaceri și taxa pe activele bancare nu a demonstrat beneficii concrete.
Care au fost sursele principale de venit pentru bănci în anul trecut?
Analiza veniturilor operaționale confirmă că veniturile nete din dobânzi rămân dominante, reprezentând 70,9% din totalul veniturilor operaționale la finalul anului 2024, în ușoară creștere față de 70,3% în 2023. Veniturile nete din taxe și comisioane au continuat să fie importante, cu o pondere de 15,3%, în ușoară scădere față de 16,3% în anul anterior.
În România, gradul de intermediere financiară (volumul creditelor acordate raportat la PIB) este cel mai mic din UE, aproximativ 25%, comparativ cu media europeană de 90% și cu 218% în Statele Unite.
Bancherii remarcă dificultatea acordării de credite către companii
Florin Dănescu, directorul executiv al Asociației Române a Băncilor, a subliniat într-o conferință de specialitate importanța populismului în deteriorarea imaginii sistemului bancar. ”Între 2014 și 2019 au fost adoptate multiple legi restrictive pentru sectorul bancar, creând percepția că băncile nu vor să sprijine economia. În pandemie, însă, sectorul bancar a demonstrat că este singurul actor care oferă suport financiar real.”
El a analizat vulnerabilitățile sectorului IMM-urilor, evidențiind poziția codașă a acestora la nivel european. Numărul de IMM-uri la mie de locuitori este mult mai redus în România, comparativ cu țări precum Cehia. Structurally, 30% din IMM-uri au avut un capital negativ timp de 10 ani, demonstrând deficiențe structurale semnificative.
Numeroase companii se confruntă cu întârzieri la plata creditelor, atât de la stat, cât și din mediul privat. Acest fapt reprezintă o barieră majoră pentru acordarea de credite, având în vedere lipsa capitalului propriu.
Potrivit șefului ARB, bancherii se întâlnesc periodic cu oficialii politici, oferind analize în favoarea mediului de afaceri și solicitând soluționarea problemelor structurale ale IMM-urilor, cheie în dezvoltarea sistemului bancar național.
Creditul comercial, precum colesterolul, generează probleme la valori excesive
Dănescu a explicat că, în anumite contexte, creditul comercial devine o problemă gravă, influențând negativ nivelul activității economice.
Multe IMM-uri preferă să nu utilizeze credite, deoarece înțeleg importanța gestiunii economiei proprii.
Conform BNR, doar 25% din IMM-uri au credite bancare.
La finalul anului 2024, rata rentabilității economice (ROA) a fost de 1,7%, înregistrând o scădere de 0,1 puncte procentuale, influențată de o creștere mai rapidă a activelor (cu 12,0%) comparativ cu creșterea profitului net (cu 5,0%).
Rata rentabilității financiare (ROE) a înregistrat o ușoară scădere de 1,7 puncte procentuale, ajungând la 18,4%, și a fost influențată de o creștere mai rapidă a capitalurilor proprii (cu 14,6%) comparativ cu profitul net.
Evalurile la sfârșitul anului 2024 au arătat profiluri diverse de risc pentru instituțiile de credit:
- 29% din instituții au fost evaluate cu un scor general 2 (risc mediu scăzut).
- 54% au primit scor general 3 (risc mediu ridicat).
- 17% au fost clasificate cu scor general 4 (risc ridicat).
- Nici o instituție nu a fost clasificată cu scorul 5 (în dificultate sau susceptibilă de a intra în dificultate).
Guvernul a aplicat deja un impozit suplimentar pe cifra de afaceri băncilor, cu o cotă de 2% începând cu anul trecut, care se va reduce la 1% din 2026.
