Aproape două treimi din respondenții unui studiu, preponderent urbani, cu un statut socio-economic mediu și educați digital, nu au reușit să răspundă corect la jumătate din întrebările de bază despre concepte financiare fundamentale, precum inflația, dobânda compusă sau diversificarea riscului.
Există o diferență evidentă între cunoștințele teoretice („ce este”) și cele practice („ce faci”) – susțin autorii „Raportului privind alfabetizarea financiară 2025”, elaborat de Asociația Brașov 2050 și impact2050, în parteneriat cu BrandBerry.
Raportul, realizat în aprilie 2025, a utilizat metoda CAWI (Computer-Assisted Web Interviewing), colectând date online printr-un chestionar auto-administrat. Datele au fost culese de la panoul online DaedalusOnline, administrat de Eurodata Management, o companie de cercetare de piață. Eșantionul inițial a cuprins 1378 de accesări, validându-se 1303 respondenți. După calibrare, eșantionul final ponderat a fost de 1244 de persoane. Marja de eroare pentru eșantionul final este de ±2,8% la un nivel de încredere de 95%.
Participanții cunosc creșterea prețurilor, dar nu știu cum să își protejeze economiile, ceea ce duce la erodarea valorii acestora în numerar sau în conturi curente cu dobânzi reduse.
Cunoștințele despre investiții sunt foarte scăzute. Deși majoritatea înțeleg ce este o acțiune, concepte precum obligațiuni și indici bursieri sunt înțelese de doar o parte din populație. Numărul mare de răspunsuri „Nu știu” explică averseția generală față de piața financiară și preferința pentru depozitele bancare, potrivit documentului.
O majoritate covârșitoare a respondenților poate calcula corect reduceri procentuale și economii, sugerând că dificultățile financiare nu vin dintr-o incapacitate de a efectua calcule simple, ci din aplicarea lor în practică.
Înțelegerea inflației și dobânzii: un decalaj considerabil
Aproape toți respondenții pot defini inflația și calcula dobânda simplă, dar performanța scade drastic când vine vorba de aplicații practice. Doar 41% aleg metoda corectă de protecție împotriva inflației, iar înțelegerea dobânzii compuse, esențială pentru acumularea de capital pe termen lung, este prezentă la puțin peste jumătate dintre participanți.
Riscul și rentabilitatea sunt, probabil, cele mai problematice domenii. Răspunsurile la întrebările despre relația risc-rentabilitate sunt adesea contradictorii, demonstrând o confuzie generalizată. Deși majoritatea identifică corect depozitele ca fiind sigure, ei nu reușesc să identifice sursele de profit pe termen lung sau să evalueze corect riscurile. Această incapacitate de a evalua riscul împiedică diversificarea investițiilor și participarea la piața de capital.
Tinerii – o imagine paradoxală
Generația tânără (18-29 ani), în special cea urbană, demonstrează o familiaritate ridicată cu produsele financiare digitale. Studiul arată o adopție semnificativă a aplicațiilor fintech și un interes pentru active speculative, precum cripto-monede.
Această aparentă sofisticare digitală este înșelătoare, susțin autorii studiului. Aceeași generație prezintă lacune semnificative în înțelegerea conceptelor de bază, cum ar fi dobânda compusă, diversificarea riscului sau evaluarea pe termen lung.
Apare astfel „paradoxul digitalului impulsiv”: o generație activă financiar din punct de vedere tranzacțional, dar nepregătită să înțeleagă riscurile asumate.
Utilizarea unui instrument nu înseamnă înțelegerea mecanismului său. Această discrepanță între abilitățile tehnice și cele financiare îi face pe tineri vulnerabili la fluctuații de piață și scheme frauduloase, iar deciziile de investiții se bazează mai degrabă pe tendințe sociale decât pe o analiză aprofundată.
Educația financiară pentru tineri trebuie să se adapteze limbajului digital și canalelor lor preferate, dar cu scopul de a conecta principiile financiare fundamentale cu instrumentele moderne.
Banca, preponderent percepută ca o sursă de datorii
Analiza răspunsurilor la întrebări, autorii studiului observă că oamenii asociază băncile în primul rând cu costuri și relații tranzacționale.
În opinia publică, băncile sunt percepute mai ales ca surse de datorie și centre de cost, nu ca parteneri pe termen lung pentru prosperitate. Imaginea generală are o nuanță neutr-negativă.
Bancile sunt o utilitate, dar nu sunt considerate indispensabile, iar costurile ridicate sunt o sursă importantă de nemulțumire. Termenii pozitivi (cum ar fi „siguranță”) sunt rar menționați și nu compensează percepția de cost și neîncredere.
Cu toate acestea, percepția pozitivă „băncile comerciale sunt companii oneste, legitime, necesare” a crescut cu 21,4%, ajungând la 55,3%. Pe de altă parte, percepția negative „băncile comerciale sunt în general țepari” a scăzut, de la 12,6% la 4,0%.
În contrast, Instituțiile Financiare Nebancare (IFN-uri) sunt considerate „oaia neagră” a sistemului financiar. Notorietatea lor a crescut, dar și percepția negativă s-a consolidat: 28,1% consideră că aceste instituții „profită de breșele legislative”, iar 26,8% le consideră „țepari”.
Limitări ale studiului: Autorii precizează că eșantionul este reprezentativ pentru un anumit segment al populației – tineri din mediul urban, clasa de mijloc, cu un nivel ridicat de digitalizare – și că aceste rezultate nu se pot generaliza la întreaga populație.
