Pragul de sărăcie relativă în 2024 a fost de 23.262 lei anual pe persoană, echivalentul a aproximativ 63 de lei/zi, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică.
În 2024, numărul persoanelor aflate în sărăcie a fost de 3,59 milioane, potrivit datelor institutului.
Calculată pe baza veniturilor disponibile, excluzând valoarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative (AROP) a fost de 19,0% în 2024, înregistrând o scădere de 2,1 puncte procentuale față de anul anterior.
Cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat la persoanele cu vârste cuprinse între 0-17 ani (26,2%) și 18-24 de ani (22,2%).
Rata sărăciei în gospodăriile cu minori și tineri de 18-24 de ani a fost de 22,6%, cu 8,6 puncte procentuale mai mare decât cea a gospodăriilor fără minori și tineri dependenți.
Transferurile sociale au contribuit semnificativ la reducerea ratei sărăciei.
În absența transferurilor sociale (pensii și alte beneficii), două cincimi din populație (41,4%) ar fi fost sub pragul sărăciei relative. Situația ar fi fost și mai gravă pentru persoanele în vârstă (peste 65 de ani), 84,8% dintre care s-ar fi aflat în sărăcie relativă.
În 2024, 615.000 de persoane cu vârsta până în 65 de ani locuiau în gospodării cu o intensitate foarte redusă a activității, unde adulții de vârstă activă au desfășurat activități sub 20% din potențial.
RATA RISCULUI DE SĂRĂCIE SAU EXCLUZIUNE SOCIALĂ
Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,9% în 2024, afectând 5,3 milioane de persoane.
- Riscul de sărăcie și excluziune socială cuprinde persoanele din gospodării care prezintă cel puțin unul dintre următoarele aspecte: risc de sărăcie, lipsă materială și socială severă și/sau intensitate foarte redusă a muncii.
Față de 2023, indicatorul a scăzut cu 4,1 puncte procentuale, reprezentând o diminuare de 740.000 de persoane.
Vârsta a influențat semnificativ acest indicator, fiind mai ridicat la persoanele de 0-17 ani (33,8%) și 18-24 de ani (31,3%), și mai redus la persoanele de 25-49 de ani (22,9%). Persoanele de 65 de ani și peste au avut un risc de 29,3%. În 2024, dintre persoanele ocupate de 18 ani și peste, 17,3% se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu 37,5% ale persoanelor neocupate din aceeași grupă de vârstă.
Cele mai afectate gospodării au fost cele cu doi adulți și trei sau mai mulți copii dependenți (50,9%), urmate de cele cu trei sau mai mulți adulți cu copii (37,2%) și gospodăriile monoparentale (36,5%).
În gospodăriile fără minori și tineri de 18-24 de ani dependenți, cele mai afectate au fost gospodăriile cu o singură persoană (34,7%), comparativ cu 17,6% în cele cu trei sau mai mulți adulți.
Cea mai mare rată a riscului de sărăcie a fost în regiunea Sud-Est.
Regiunea Sud-Est a înregistrat cea mai mare rată a riscului de sărăcie (39,7%), urmată de regiunea Sud-Vest Oltenia (35,1%), în timp ce regiunea București-Ilfov a prezentat cea mai mică rată (12.0%).
Intersecția componentelor AROPE permite o analiză detaliată a impactului fiecărei componente asupra evoluției indicatorului.
Dintre cele 5,3 milioane de persoane aflate în risc de sărăcie, 3.595 mii erau într-un risc direct de sărăcie.
Unele persoane se confruntau doar cu una dintre cele trei situații: risc de sărăcie (1.789 mii), lipsă materială și socială severă (1.596 mii), sau intensitate foarte redusă a muncii (82 mii).
Intersecțiile dintre două componente ale indicatorului AROPE au evidențiat: 1.294 mii de persoane cu risc de sărăcie și lipsă materială, 157 mii cu risc de sărăcie și intensitate redusă a muncii și 21 mii cu lipsă materială și intensitate redusă a muncii.
În concluzie, aproximativ 355 mii de persoane se confruntau simultan cu toate cele trei situații: risc de sărăcie, lipsă materială și socială severă și intensitate foarte redusă a muncii.
