În ultimul deceniu, bogăția românilor a crescut semnificativ. Conform datelor recente ale BNR, între 2014 și 2024, activele imobiliare deținute de populație s-au dublat, iar investițiile financiare s-au aproape triplat. Statistic, pare că românii nu au suferit lipsă de resurse financiare. Cu toate acestea, această imagine optimistă ascunde o realitate mai complexă: cheltuielile au crescut peste veniturile disponibile, iar economisirea reală este negativă.
Un boom al avuției, dar pe baze fragile
Într-o economie afectată tot mai frecvent de șocuri externe, avuția netă sporită oferă un tampon important, potrivit autorilor raportului. În practică, mulți români se bazează pe datorii sau pe economii anterioare. Rata de economisire este negativă, semn că veniturile disponibile satisfac, uneori chiar depășesc, necesitățile de consum. Așadar, românii își mențin standardul de viață fie prin împrumuturi, fie utilizând rezervele deja existente.
Paradoxal, în ciuda incapacității de economisire actuală, rata de investiție rămâne pozitivă.
Românii continuă să investească, în principal, în locuințe, ceea ce explică și procentul exceptional de mare al proprietății pe locuințe – 94,3% dintre gospodării dețin o locuință, cel mai înalt procent din Uniunea Europeană. Această tendință este observată chiar și în rândul celor vulnerabili din punct de vedere financiar, sugerând o cultură puternic orientată spre achiziția de proprietăți, indiferent de venituri.
Bogăție concentrată, inegalitatea persistentă
Creșterea avuției nu a fost distribuită uniform. Inegalitatea veniturilor rămâne semnificativă, top 10% din populație deținând 41% din venitul național înainte de impozitare, o situație care reflectă un nivel ridicat de inegalitate, inclusiv în sectorul bancar.
Deși 68% din populația peste 15 ani posedă un cont bancar, polarizarea rămâne importantă. Un procent redus de deținători (0,6% sau 84,4 mii persoane) dețin 28% din volumul depozitelor (martie 2025), cu o sumă medie a depozitului de 1,06 milioane lei (210 mii euro echivalent). În schimb, restul de 99,4% dintre deținători (14,9 milioane de persoane) au economii sub forma depozitelor, în medie, de 15.500 lei (echivalentul a 3.000 euro).
Creșterea prin credit: cât mai poate dura?
Cheltuielile au fost semnificativ stimulative, atât prin creșterea salariului minim, cât și prin menținerea unei situații financiare stabile. Rezultatul? O creștere de 14% a cheltuielilor individuale în trimestrul IV din 2024, în termeni anuali.
Cu toate acestea, o parte importantă a acestui avans provine din împrumuturi, arată datele Băncii Centrale. Între aprilie 2024 și martie 2025, creditele noi acordate populației au crescut cu 41,7%, atât pe segmentul ipotecar, cât și pe cel de consum.
Totuși, această expansiune pare să fi atins un maxim: din decembrie 2024, ritmul acordării de credite s-a diminuat semnificativ.
Chiar și așa, datoria totală a populației a crescut vertiginos, atingând 218 miliarde lei la finalul anului 2024, cu o creștere de 9% într-un singur an – comparativ cu doar 2% în 2023.
Un viitor incert
În perspectivă, ne confruntăm cu incertitudine. Intensificarea tensiunilor comerciale internaționale și presiunile inflaționiste pot afecta veniturile disponibile și pot modifica radical comportamentul de consum.
Dacă modelul actual de dezvoltare economică – bazat pe proprietăți imobiliare, consum susținut din credite și un grad ridicat de inegalitate – nu se adaptează noilor condiții, riscurile pentru stabilitatea financiară a gospodăriilor ar putea deveni semnificativ importante, notează autorii raportului.
