Conform unui raport al BRD, transmis investitorilor și consultat de surse media, sectorul bancar va fi supus unei presiuni fiscale suplimentare, generată de ipoteticele profituri excepționale.
Această măsură pare mai degrabă o strategie de strângere a fondurilor decât o evaluare reală a rentabilității capitalului bancar, potrivit autorilor raportului.
Chiar și Banca Națională, în cel mai recent raport privind stabilitatea financiară, a analizat rentabilitatea diverselor industrii românești, evidențiind că sectorul bancar nu este cel mai profitabil.
Raportul „Bănci – de la profituri semnificative la impozitare excesivă” anticipează efecte negative ale unei majorări a taxelor asupra băncilor.
Printre riscuri se numără:
i) diminuarea capacității instituțiilor financiare de a genera capital și susține creditarea reală a economiei.
ii) reducerea rezervelor, slăbind rezistența băncilor la eventualele crize.
iii) instabilitate sistemică.
iv) descurajarea investițiilor pe termen lung în servicii financiare și inovații în domeniul tehnologiei financiare.
v) un semnal negativ pentru piață, sugerând o abordare fiscală mai degrabă punitivă decât pragmatică, compromitând credibilitatea cadrului fiscal.
Bancherii se arată îngrijorați de lipsa de claritate în definirea profiturilor „normale” față de cele „excesive”, ținând cont de ciclicitatea profitului și de impactul transformărilor asupra profitabilității structurale a sectorului.
Banca Centrală Europeană recomandă, în mod repetat, ca impozitele impuse instituțiilor financiare să țină cont de:
i) repartizarea echitabilă a costurilor potențialelor falimente între contribuabili și sectorul financiar.
ii) gestionarea riscurilor asociate potențialelor falimente.
Introducerea de noi taxe asupra instituţiilor de credit pentru finanțarea bugetară trebuie precedată de o evaluare atentă a raportului cost-beneficiu, susțin autorii raportului.
Mecanismul potențialelor consecințe negative pentru Guvern
O astfel de impozitare ar avea implicații negative asupra capacității sectorului financiar de a reacționa la șocurile economice.
În contextul actual de incertitudine economică, scăderea performanței economice ar afecta câștigurile excepționale ale instituțiilor financiare.
Utilizarea veniturilor colectate în scopuri non-financiare ar diminua robustețea sectorului și ar reduce disponibilitatea de credite, mai ales pe segmentele de piață cu profitabilitate redusă.
Importanța băncilor în finanțarea datoriei publice creează o legătură ciclică periculoasă:
1) Guvernul impozitează profiturile bancare pentru a genera venituri.
2) Băncile, afectate de marje reduse și capital erodat, reduc cererea de obligațiuni guvernamentale.
3) Randamentele obligațiunilor guvernamentale cresc, mărind costul datoriei publice.
4) Guvernul se confruntă cu noi presiuni fiscale, putând apela la impozitarea suplimentară a băncilor sau restrângerea creditului privat.
5) Capitalul bancar este diminuat suplimentar prin devalorizarea obligațiunilor guvernamentale deținute, alimentând o spirala de risc.
O astfel de impozitare poate genera distorsiuni nedorite în activitatea bancară și poate afecta transmiterea eficientă a politicilor monetare.
Existenta unui mozaic de impozite naționale generează probleme de competitivitate între sistemele bancarea nationale, în contradicție cu obiectivele Uniunii Bancare europene de creare a unui sistem bancar armonizat.
Un sector bancar robust și bine capitalizat a jucat un rol crucial în susținerea economiei românești, mai ales în crizele recente.
Autorii raportului atrag atenția asupra faptului că în formularea politicilor fiscale trebuie acordată o atenție deosebită impactului asupra stabilității financiare.
