Rapoartele mass-media evidențiază faptul că, în anul precedent, guvernul condus de Ciolacu a ignorat responsabilitățile financiare, majorând considerabil cheltuielile bugetare. Salariile și pensiile au fost prioritate, în detrimentul altor indicatori cruciali, precum deficitul bugetar.
Am examinat documentele transmise de Ministerul Finanțelor și ANAF către conducerea statului, publicate de surse de informare. Aceste documente, semnate de fostul ministru al finanțelor și de șefa ANAF, subliniau clar dificultățile financiare și necesitatea urgentă de a controla deficitul.
Posibil, fostul ministru al finanțelor dorea să minimizeze riscurile prin documentele publicate. Indiferent de motivații, aceste informații clarificau pericolul unei economii în dificultate din cauza deficitului bugetar excesiv.
Este critic faptul că atât președintele statului, cât și președintele Senatului nu au reacționat public la această situație gravă, în timp ce guvernul a continuat politicile de cheltuieli fără constrângeri. Fosta conducere guvernamentală a prioritizat creșterea salariilor, pensiilor și a investițiilor, fără o viziune pe termen lung, ignorând avertismentele din documentele oficiale.
În ciuda clasificării „strict confidențial”, multe date publicate erau derivate din rapoartele financiare publice. Unele informații, altfel accesibile publicului, s-ar fi putut dovedi dăunătoare piețelor financiare. Analizele, începând din august, evidențiau o creștere a cheltuielilor în diverse sectoare, inclusiv apărare și ordine publică, dar și în învățământ și magistratură. În același timp, rapoartele evidențiau subevaluări ale impactului acestei majorări de către ministerul de resort.
Pe măsură ce au trecut lunile, tensiunea financiară a crescut. Estimările deficitului de buget pentru 2025 se apropiau de 14% din PIB, în lipsa unor măsuri de control. Același trend a presupus și o majorare a datoriei publice, ajungând la 55% din PIB. Cu toate aceste semnale de alarmă persistente, s-a ignorat legea responsabilității fiscale.
Începând cu luna noiembrie, au apărut semnale de alarmă și necesitatea de a obține împrumuturi scurte pentru a acoperi golurile bugetare. De asemenea, s-a evidențiat riscul ca rezervele valutare să scadă drastic sub pragul de siguranță, necesare pentru finanțare pe o perioadă de câteva luni.
În concluzie, previziunile privind deficitul bugetar erau evidente. Lipsa de responsabilitate a decisivilor politici, în special a fostului premier, a condus la o cheltuială necontrolată. Apelul la împrumuturi interne și externe, utilizarea rezervei valutare și extra-dividendele de la companii de stat au fost modalitățile prin care s-a încercat acoperirea cheltuielilor nemăsurate pentru salarii, pensii, investiții și sectorul medical. Această situație a condus la un deficit bugetar alarmant, fără o reacție adecvată din partea autorităților responsabile.
