Marți, membrii Consiliului Director al BNR se vor întruni pentru a discuta măsurile necesare pentru a preveni o posibilă recesiune economică, în urma legii recente de austeritate aprobată de Parlament. Precedent, membrii au avut discuții preliminare cu conducerea Direcției de Politică Monetară, care le-a prezentat o analiză aprofundată a economiei și scenarii posibile.
După cum a declarat Guvernatorul Isărescu, reducerea cheltuielilor publice poate genera un impact negativ asupra creșterii economice. „Aceste reduceri nu sunt lipsite de consecințe. Multe cheltuieli esențiale ale statului, precum sănătatea și educația, sunt subfinanțate de ani de zile, iar ajustările bugetare necesită o abordare atentă”.
Un aspect crucial este menținerea credibilității politicilor economice pentru asigurarea finanțării necesare.
„Reducerea deficitului bugetar este o provocare complexă, deoarece implică o redistribuire a costurilor. Este nevoie de o strategie politică bine definită pentru o ajustare treptată și sustenabilă a cheltuielilor sau a veniturilor, astfel încât impactul negativ asupra grupurilor sociale vulnerabile să fie minimizat. Aceasta este o decizie extrem de dificilă!”, a mai declarat Isărescu.
O decizie privind politica monetară va fi luată marți, ulterior ședinței Consiliului Director. Economiștii estimează că BNR va menține rata dobânzii, principalul instrument de intervenție în economie.
ING Bank anticipează o inflație între 7,5% și 8% în următoarele luni
„Estimam că Banca Națională a României îşi va menţine rata dobânzii la nivelul actual în cadrul şedinţei din 8 iulie. De asemenea, anticipăm o comunicare fermă, având în vedere presiunile inflaţioniste iminente. Reducerea ratelor dobânzii este aşteptată abia în 2026”, au precizat economiștii ING într-un raport transmis investitorilor.
Pachetul fiscal recent anunțat a adus mai multă claritate în ceea ce privește politica fiscală. Cu toate acestea, impactul final asupra inflației este încă necunoscut. Pe termen scurt, presiunile inflaționiste vor crește din cauza unei creșteri a facturilor la energie începând din iulie, accentuate de majorările TVA și a accizelor din august, estimează ING.
În general, acești factori vor determina inflația să se situeze între 7,5% și 8% în lunile următoare, stabilindu-se probabil în jur de 7,5% până la sfârșitul anului.
Creșterea economică anuală ar putea scădea la 0,3% în 2025
Încrederea consumatorilor a scăzut semnificativ în acest an, iar așteptările privind șomajul s-au agravat. Anunțul eliminării indexării salariilor și pensiilor din sectorul public, pentru următorul an, amplifică tendința de economisire în trimestrele următoare. Alte reforme preconizate pentru iulie, care vizează optimizarea sectorului public, adaugă presiuni negative asupra cererii, arată raportul.
Această dinamică ar putea împinge creșterea PIB-ului și mai aproape de stagnare. Dacă economia va stagna în trimestrele următoare, creșterea anuală ar putea ajunge la 0,3% în 2025, o prognoză mai realistă decât cea inițială de 0,8%.
Riscul unei recesiuni ușoare nu poate fi exclus
Având în vedere evoluțiile actuale, nu se poate exclude complet riscul unei recesiuni ușoare sau chiar a unei contracții economice pe parcursul unui an întreg.
Aceste evoluții pot accentua preocupările factorilor de decizie cu privire la creșterea economică, iar tonul comunicatului oficial viitor ar putea fi mai rezervat. Cu toate acestea, momentan, presiunile inflaționiste rămân prioritare.
În cazul în care perspectivele de creștere economică nu se deteriorează semnificativ pe termen scurt, poziția prudentă a BNR va probabil fi menținută, cel puțin până la primul trimestru al anului 2026. Aceasta presupune menținerea ratei dobânzii la 6,50% și o abordare prudentă a gestionării lichidității.
În funcție de evoluția decalajului de producție, BNR ar putea lua în considerare măsuri preventive pentru susținerea creșterii economice, eventual înainte de atenuarea presiunilor inflaționiste actuale datorate efectului de bază, concluzionează autorii raportului.
