Piața alimentară a clienților, Fotografie: Inquam Photos / George Călin
Inflația a crescut la 5,7%, calculată prin Indicele Prețurilor de Consum (metodă utilizată de INS), și respectiv 5,3%, calculată prin Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC), conform metodologiei Eurostat. IAPC permite o comparație a scumpirilor între statele membre UE.
Nu este singura veste nefavorabilă. Economiștii anticipează o rată a inflației și de 8% în acest an, după anunțarea primului pachet fiscal de către Guvern. Majorările TVA și accizelor ar putea contribui la creșterea prețurilor. Prețurile la combustibili se vor majora, generând o creștere generalizată a costurilor de transport.
„Rata inflației va crește semnificativ în următoarele luni, depășind estimările din mai 2025 pe termen scurt”, a avertizat Banca Centrală, într-un prim comunicat publicat după adoptarea legii austerității fiscale.
În iunie 2022, când inflația era de 15%, prețul mediu al unui kilogram de telemea din piețele Capitalei era de 38 de lei. Acum, când inflația a scăzut la 5,7%, prețul telemelei a ajuns la 50 de lei/kg.
Cu alte cuvinte, plătim mai mult pentru același produs, deși inflația s-a redus semnificativ.
Modul în care percepem inflația este influențat de anumite prejudecăți cognitive care distorsionează percepția asupra scumpirilor. Economistul Paul Donovan a abordat aceste aspecte în articolul „De ce alegătorii sunt atât de nemulțumiți? Luând în considerare un baton Snickers”.
O prejudecată legată de cumpărături dese este că, indiferent de scăderea inflației, cheltuielile noastre cresc. Cum achiziționăm alimente și articole casnice mai frecvent decât electrocasnice mari, suntem mai sensibili la creșterile de preț la produsele alimentare și bunurile de uz casnic.
Un alt aspect important este neînțelegerea faptului că „scăderea inflației” NU înseamnă „scăderea prețurilor”. Înseamnă că prețurile cresc mai lent, dar continuă să crească.
Mulți se întreabă de ce, dacă inflația scade, prețurile rămân ridicate. Parțial, se datorează faptului că inflația funcționează asemeni dobânzii compuse. De exemplu, dacă în 2022, prețul telemelei crescuse de la 40 la 50 lei/kg, când inflația era de 15%, acum, la o inflație mai mică, comercianții nu vor reduce prețurile la nivelul inițial, pentru că costurile de producție au crescut, însă mai lent.
O altă prejudecată este aversiunea la pierdere. Nemulțumirea generată de o creștere de 20% la detergent umbrește bucuria unei scăderi de 20% la prețul uleiului. În iunie 2025, cele mai mari creșteri de prețuri le-au avut produsele alimentare și serviciile de igienă și cosmetică, biletele de tren și serviciile de curierat.
Diferența dintre inflația măsurată prin IPC și IAPC
IPC utilizează principiul „național” al consumului, monitorizând cheltuielile de consum ale rezidenților, indiferent dacă acestea sunt efectuate în țară sau în străinătate.
IAPC măsoară modificările prețurilor pe teritoriul României. Astfel, pentru calculul IAPC se utilizează principiul „domestic”, luând în calcul cheltuielile tuturor gospodăriilor de pe teritoriul țării, indiferent de naționalitate, statut rezidențial sau situație socială, excluzând ambasadele străine.
IPC folosește un nomenclator de bunuri și servicii organizat pe 54 de categorii alimentare, 111 nealimentare și 50 de servicii semnificative pentru consumul populației.
În sistemul european, IAPC folosește o clasificare a cheltuielilor (COICOP – Clasificarea Consumului Individual pe Destinații). Aceasta grupează categoriile din sistemul național pentru a asigura comparabilitatea la nivel european, fiind structurată pe 12 diviziuni, 47 de grupe, clase și subclase.
