Deputatul Alexandru Muraru, liderul PNL Iași, solicită demiterea imediată a conducerii Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Această cerere apare după ce anumite porțiuni din autostrăzile A7 și A8 au fost excluse din lista proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Muraru subliniază că, deși România nu va pierde fonduri, această decizie reprezintă o pierdere a oportunității de a implementa segmente esențiale de infrastructură rutieră în Moldova cu finanțare nerambursabilă.

„Această decizie nu este o simplă ajustare tehnică, ci rezultatul unor erori administrative, întârzieri nejustificate și nerespectarea procedurilor europene de către autoritățile române. Funcționarii din CNAIR și Ministerul Transporturilor au întârziat procedurile de licitație, au comis greșeli în achiziții și nu au respectat cerințele Uniunii Europene. Drept consecință, Comisia Europeană a hotărât excluderea unor sectoare, întrucât nu pot fi finalizate conform termenului-limită al PNRR – august 2026”, declară liderul PNL Iași.

El menționează că sectoarele montane Târgu Mureș-Miercurea Nirajului și Leghin-Moțca de pe autostrada A8, pregătite pentru implementare, au fost excluse.

„Situații similare s-au întâmplat și cu tronsoanele Ploiești–Buzău și Buzău–Focșani de pe A7, unde probleme legate de transparență și lipsa publicărilor legale în Jurnalul Oficial European au condus la eliminarea lor din listă”, afirmă deputatul.

Acesta solicită înlocuirea imediată a celor responsabili din CNAIR.

„Demiterea urgentă a celor din CNAIR vinovați de întârzierile în licitații, greșelile procedurale și nerespectarea termenelor este primul pas necesar”, susține el.

„Nu putem vorbi despre reforme dacă nu acceptăm responsabilitatea pentru greșelile care afectează milioane de români”, adaugă Muraru.

Alexandru Muraru insistă asupra necesității finanțării segmentelor excluse prin Programul Transport 2021-2027, precum și asupra includerii lor în viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034.

„Statul român trebuie să continue aceste proiecte, indiferent de finanțarea prin PNRR, ele fiind esențiale”, precizează Muraru.

În prezent, doar câteva proiecte mai beneficiază de finanțare completă din fonduri europene în PNRR. Acestea includ tronsoanele Focșani – Pașcani de pe A7 și tunelurile Margina – Holdea de pe autostrada Lugoj – Deva. De asemenea, unele segmente feroviare rămân în listă, incluzând toate cele patru tronsoane ale căii ferate Cluj – Episcopia Bihor și o secțiune între Lugoj și Timișoara.

Ministerul Transporturilor declară că proiectele excluse nu implică returnarea fondurilor deja alocate.

„În legătură cu proiectele parțial sau total excluse din PNRR, MTI nu va necesita returnarea sumelor deja utilizate. Astfel, România nu va returna cei 2,3 miliarde de euro investiți în proiectele finalizate sau avansate”, susține instituția.

Printre aceste proiecte se numără:

• Autostrada Buzău – Focșani (A7), deja deschisă circulației;

• Lotul 1 al Autostrăzii Ploiești – Buzău (A7);

• Secțiunile Leghin – Moșca și Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (A8);

• Segmentul Nădășelu – Poarta Sălajului de pe Autostrada Transilvania;

• Loturile 1, 3 și 4 din linia de cale ferată Arad – Timișoara – Caransebeș.

„Toate aceste proiecte vor continua și vor fi finalizate prin Programul Transport 2021–2027 sau din alte surse europene, negociate cu Comisia Europeană”, declară Ministerul Transporturilor.

Ministrul Ciprian Șerban susține continuarea investițiilor în infrastructură fără presiuni suplimentare asupra bugetului național.

„Proiectele importante pentru România vor continua cu finanțare europeană. Deciziile luate în dialog cu Comisia Europeană asigură predictibilitate și continuitate în investițiile în infrastructură, permițând româ­nilor să beneficieze de acestea fără un spor de cofinanțare din bugetul național”, transmite ministrul.