Partenerii comerciali ai Statelor Unite au evitat, în general, să riposteze la războiul tarifar declanșat de Donald Trump, permițând unui președinte ironizat pentru că „cedează mereu” să încaseze aproape 50 de miliarde de dolari în taxe vamale suplimentare, cu costuri reduse. Publicația britanică Financial Times titreaza că națiunile globale s-au arătat „fără vlagă” în a-l contracara pe liderul de la Casa Albă.

La patru luni după inițierea confruntării comerciale, doar China și Canada au îndrăznit să implementeze măsuri de ripostă la taxele vamale aplicate de Washington, precum cele de 10% aplicate general, 50% pentru oțel și aluminiu și 25% pentru automobilele importate.

Veniturile obținute de SUA din taxe vamale au atins un nivel record de 64 de miliarde de dolari în al doilea trimestru, cu 47 de miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor publicate de Departamentul Trezoreriei SUA.

Taxele vamale de represalie impuse de China asupra importurilor americane, cele mai consistente din partea oricărei țări, nu au avut același efect, veniturile totale obținute de China din taxe vamale fiind cu doar 1,9% mai mari în mai față de anul precedent.

În contextul unei reacții limitate din partea Canadei, care nu a publicat încă datele vamale pentru al doilea trimestru, taxele impuse exporturilor americane la nivel global reprezintă o mică parte din veniturile obținute de SUA.

Unii parteneri comerciali ai SUA au ales să evite escaladarea conflictului, preferând negocieri directe pentru a evita taxe vamale și mai mari.

Uniunea Europeană, cel mai mare bloc comercial din lume, a planificat măsuri de represalie dar le-a amânat, condiționându-le acum de termenul-limită impus de Trump pentru negocierile din luna august.

Nu doar americanii plătesc taxele vamale impuse de Trump

Financial Times citează specialiști în lanțuri de aprovizionare care afirmă că costul taxelor vamale nu este suportat doar de consumatorii americani, marcile internaționale distribuind creșterile de prețuri la nivel global pentru a minimiza efectele negative pe piața internă.

Simon Geale, vicepreședinte executiv la o firmă de consultanță în lanțuri de aprovizionare, subliniază eforturile marcilor internaționale, precum Apple, Adidas și Mercedes, de a atenua impactul.

„Aceste marci globale au resurse pentru a echilibra costul suplimentar prin surse de aprovizionare alternative și optimizare operațională. Cu toate acestea, o parte semnificativă a costurilor va fi transferată pe piețele externe. Consumatorul american poate accepta o creștere modică a prețurilor, însă nu creșteri majore de prețuri, de 20% sau chiar 40%”, a declarat analistul.

În ciuda nivelurilor record ale taxelor vamale, depășind cifrele din anii 1930, lipsa unei reacții ferme a prevenit o spirală de represalii care ar fi putut deteriora comerțul mondial.

Unii economiști consideră că puterea Statelor Unite ca primă piață de consum mondial, asociată cu amenințările prezidențiale de dublare a taxelor vamale, a determinat o decizie economică rațională în ceea ce privește evitarea ripostei pentru majoritatea țărilor.

Analizele realizate de consultanții Capital Economics arată că un război comercial exacerbat, cu taxe reciproce medii de 24%, ar reduce PIB-ul mondial cu 1,3% în doi ani, comparativ cu 0,3% în cazul unui scenariu de bază cu taxe de 10%.

„Spre deosebire de anii 1930, lumea actuală funcționează ca un sistem cu SUA în centru. Aceasta face o ripostă economică mai puțin atractivă pentru majoritatea țărilor, chiar dacă din punct de vedere politic ar fi o opțiune satisfăcătoare”, declară Marta Bengoa, profesor de economie internațională la Universitatea din New York.

„UE se teme”

Alexander Klein, profesor de istorie economică la Universitatea Sussex, atrage atenția asupra intereselor pe termen scurt, cum ar fi reducerea riscului de inflație și a expunerii la taxe vamale, precum și asupra avantajului pentru președintele Trump.

„Speranța că liderii înțeleg lecțiile istoriei este prea optimistă. Este mai probabil ca UE, Canada și alte guverne să evite o confruntare, fricționându-se de efectele negative asupra lanțurilor de aprovizionare globale și inflației. Trump manifestă o mai mică preocupare față de consecințele pe termen lung”, comentează Klein.

Mexicul, cel mai mare partener comercial al SUA, a ales să nu riposteze după introducerea taxelor vamale pentru exporturile neacoperite de Acordul SUA-Mexic-Canada.

Lipsa unei reacții colective la politicile lui Trump i-a oferit acestuia un avantaj mai mare în a izola țările, amenințând, de exemplu, Brazilia cu taxe vamale crescute din motive politice.

„Trump a demonstrat clar disponibilitatea de a majora taxele vamale în cazul oricărei tentative de opoziție”, afirmă Bengoa. „Multe țări au învățat din experiența războiului comercial din 2018-2019 că represaliile duc, deseori, la o intensificare a conflictului, nu la găsirea unor rezolvări negociate”.

Europa nu vrea să piardă sprijinul militar american

În ceea ce privește UE, Financial Times observă că interesele divergente ale statelor membre, combinate cu temorile legate de subminarea garanțiilor de securitate oferite de SUA, au generat o abordare prudentă.

Surse citate sub anonimat afirmă că amenințările lui Trump de a majora taxele vamale pentru statele membre UE nu au generat reacții dure, parțial datorită intervențiilor discrete ale unor oficiali americani importanți pentru moderare.

Un oficial UE a evidențiat importanța contextului, menționând că Europa caută sprijin continuu din partea SUA pentru Ucraina. „Acest lucru influențează semnificativ relația generală SUA-UE, inclusiv cea legată de aspectele de securitate”.

Ca urmare, spre deosebire de China, UE a amânat implementarea măsurilor de retorsiune, încercând să găsească o rezolvare negociată înainte de dată limita fixată de presidentul Trump.

„Pe termen scurt, evitarea ripostei este logică”

Diplomații anticipează o decizie colectivă de confruntare cu președintele Trump după data-limită din luna august.

Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a afirmat că o taxă vamală de 30% ar face comerțul transatlantic practic imposibil. El a menționat că UE discută cu parteneri cu viziuni similare.

Preocupat de perspectivă, Creon Butler, șeful diviziei economice globale de la Chatham House, subliniază că, pe termen mediu, lipsa ripoștei va oferi companiilor americane acces facil la lanțurile de aprovizionare, în timp ce competitorii europeni și asiatici se vor confrunta cu taxe vamale pentru accesul pe piața Statelor Unite.

„Este o opțiune pragmatică, pe termen scurt, însă alte țări vor trebui să evalueze angajamentul lor în protejarea lanțurilor globale de aprovizionare atunci când sunt afară de jurisdicția SUA, pe o perioadă mai lungă”, conchide economistul.