În ultimii șapte ani, România a beneficiat de 46 de miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală, agricultură și proiecte de coeziune europeană, cu o structură clară și previzibilă. Propunerea recentă a Comisiei Europene prezintă riscul subminării politicilor agricole și de coeziune, prin integrarea lor într-un singur fond, lipsit de alocații fixe.

„România a primit 46 de miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene în ultimii șapte ani. Această sumă era clară, fixă și previzibilă, fiind destinată în principal politicilor agricole și de coeziune. Comisia Europeană a propus, în esență, o fuziune a politicilor agricole și de coeziune într-un singur fond, fără specificarea clară a alocațiilor pentru fiecare. Această fuziune ar fi reprezentat o eroare majoră, eliminând practic aceste politici. Parlamentul European s-a opus ferm și a reușit să asigure păstrarea politicilor agricole și de coeziune cu un buget minim.”, a declarat Mureșan.

Deși bugetul total propus de Comisie este de 2.000 de miliarde de euro, față de 1.200 de miliarde anterior, această creștere este doar aparentă. „Creșterea este influențată de inflația din ultimii ani și de modalitatea în care Comisia Europeană a inclus inflația prognozată pentru viitor în buget. De asemenea, această creștere ține cont de nevoia de a rediscuta o parte din datoria prevăzută pentru planurile naționale de redresare și reziliență, ceea ce nu reflectă o creștere reală a resurselor financiare.”

“Pentru a atinge noi obiective, sunt necesare resurse adecvate. Nu putem să ne propunem progrese semnificative în domeniul siguranței și apărării cu fonduri similare cu cele din trecut”, a concluzionat Mureșan.