Premierul Bolojan se simte familiarizat cu măsurile ce vizează administrația locală. Cu siguranță, posedă o expertiză profundă în acest domeniu, iar impresia generală este că multe dintre măsuri au fost elaborate anterior, bazându-se pe experiența sa anterioară de primar și președinte al Consiliului Județean.

Experiența lui Ilie Bolojan în administrația locală reprezintă un avantaj incontestabil. Este evident că se află pe un teren familiar. De exemplu, identificarea problemelor precum excesul de personal în poliția locală ar fi fost mult mai dificilă pentru un politician mai puțin familiarizat cu acest domeniu.

Prezentarea pachetului de reforme a evidențiat un premier capabil să identifice pârghiile necesare pentru reducerea cheltuielilor și îmbunătățirea serviciilor publice.

Se știa deja că 25% din administrațiile locale nu-și pot acoperi salariile angajaților din venituri proprii. Noua normă de personal, impusă de cabinetul Bolojan, nu rezolvă complet această problemă, însă reprezintă un obstacol în calea creșterii cheltuielilor.

Metoda standardelor de personal va fi aplicată și primăriilor și consiliilor județene. Este de așteptat ca premierul să stabilească standardele, dar interesant va fi modul în care acestea vor fi definite.

Un val de proteste este previzibil. Administrația locală este la fel de rezistentă la schimbări ca și alte instituții publice. Mentalitatea politică a consolidat puterea primarilor, prin sprijinul acordat de partide, ceea ce a condus la o acumulare de putere disproportionată a acestora. Aceștia au devenit actori locali importanți, numind miniștri și secretari de stat, și crescând numărul angajaților din primării și consiliile județene.

Prin urmare, negocierile dintre premier și liderii locali cu privire la standarde vor fi intense. Este crucial ca acest proces să fie primul pas spre reorganizarea teritorială așteptată.

Posibilă revenire la o cotă unică fiscală

Al doilea pachet de măsuri nu abordează reforme majore la nivelul companiilor de stat sau instituțiilor publice. Cu toate acestea, administrația locală poate fi inclusă printre reformele pe care le vizează.

Din surse media, alte măsuri din pachet includ măsuri fiscale mai dure pentru economisitori și investitori. Impozitul pe câștigurile de pe piața de capital s-ar putea majora, în anumite situații, la 16%. De asemenea, s-ar putea introduce o taxă pe fiecare tranzacție în sectorul criptomonedelor și pentru influenceri.

Un alt element controversat este creșterea la 16% a impozitului pe dobânzile obținute de pe depozite bancare de peste 100.000 de euro. Proiectul conține și introducerea unui impozit minim pe cifra de afaceri, calculat ca diferență între 0,5% din cifra de afaceri și impozitul pe profit. Acesta va fi aplicat tuturor companiilor cu profit.

Concluzionând: al doilea pachet de măsuri fiscale vizează în principal straturile financiare active, investitorii și posesorii de depozite mari. Tendința spre o impozitare mai ridicată, inclusiv spre o cotă unică, este evidentă. Sarcina fiscală asupra companiilor și clasei medii se va intensifica, accentând importanța măsurilor de reducere a cheltuielilor statului.