România rămâne cu un deficit bugetar ridicat, în ciuda eforturilor de reducere.
Deficitul bugetar al României a scăzut ușor în primele trei luni ale anului 2025, dar rămâne cel mai mare din Uniunea Europeană, ajungând la 7,5% din Produsul Intern Brut (PIB). Aceasta, în comparație cu datele din zona euro și UE, unde s-a observat o scădere generală a deficitului.
În primul trimestru al anului 2025, raporturile deficit/PIB din zona euro și Uniunea Europeană au înregistrat o descreștere față de trimestrul anterior.
În perioada ianuarie-martie 2025, deficitul bugetar ajustat sezonier a fost de -2,9% din PIB în zona euro și -2,9% în UE, diminuându-se de la -3,1% în trimestrul precedent.
Evoluția cheltuielilor publice
Veniturile publice totale din zona euro au ajuns la 46,6% din PIB în primele trei luni ale lui 2025, cu o ușoară scădere față de trimestrul al patrulea al anului trecut. Această descreștere a rezultat din creșterea veniturilor publice, care a fost mai mică decât creșterea Produsului Intern Brut.
În termeni absoluți, veniturile totale ajustate sezonier în zona euro au crescut cu aproximativ 11 miliarde de euro.
Cheltuielile publice totale din zona euro au atins 49,5% din PIB, în scădere comparativ cu cifrele de la sfârșitul anului 2024. Și în acest caz, creșterea cheltuielilor a fost inferioară creșterii PIB-ului.
În UE, veniturile guvernamentale au rămas stabile, la 46,2% din PIB, fără modificări semnificative față de trimestrul precedent.
Veniturile totale ajustate sezonier în UE au crescut cu aproximativ 21 de miliarde euro.
Cheltuielile totale ale guvernului din UE au scăzut la 49,1% din PIB, față de 49,5% în trimestrul precedent. Cheltuielile ajustate sezonier au crescut cu aproximativ 5 miliarde de euro.
România se confruntă cu presiunea de a reduce deficitul bugetar, fiind în procedură de deficit excesiv din 2020, fiind necesară luarea unor măsuri suplimentare de corectare a dezechilibrelor bugetare.
