Modificarea pensiilor speciale este un subiect dezbătut de mai mulți ani. În prezent, conducerea țării se implică mai puțin în această problemă, dar procesul rămâne unul complex și cu numeroase obstacole de depășit.
În mod oficial, acestea sunt denumite pensii de serviciu. Popular, sunt cunoscute drept pensii speciale, deși beneficiarii nu le folosesc acest termen.
Ce diferențiază pensiile speciale de cele obişnuite? Sunt trei caracteristici principale. Prima este vârsta de pensionare. Judecătorii pot ieşi la pensie după 25 de ani vechime, ceea ce înseamnă că mulți dintre ei se retrag din activitate la vârste relativ tinere, între 47 și 49 de ani. Această prevedere este nejustificată, ținând cont că vârsta standard de pensionare este 63 sau 65 de ani, în funcție de sex. În plus, ieşirea la pensie la vârste atât de mici creează probleme de personal în sistemul judiciar.
A doua caracteristică o reprezintă modul de calcul al pensiei. În prezent, pensia este de 80% din ultimul salariu brut. Aceasta este o anomalie economică, întrucât un salariu net reprezintă aproximativ 60% din cel brut. 80% din brut este întotdeauna mai mare decât 60% din aceeaşi sumă, ceea ce conduce la o pensie mai mare decât salariul curent.
În cazul pensiilor bazate pe contribuție, rata de înlocuire este de doar 50%, fapt care evidențiază diferența dintre pensia specială și cea de stat.
A treia caracteristică combină primele două. Pensiile speciale ale judecătorilor diferă semnificativ de cele plătite din contribuțiile de asigurări sociale. Aceste diferențe se manifestă prin vârsta de pensionare, metoda de calcul și lipsa contributivității, dar mai ales prin diferența mare de valoare între pensia de serviciu şi cea de stat. Media pensiilor judecătorilor este de 25.000 lei, în timp ce pensia medie de stat este de doar 3.000 lei.
Cea mai recentă discuție se concentrează pe pensii. Un calcul simplu arată că pentru a obține o pensie de 25.000 lei, ultimul salariu brut trebuie să fie, în medie, de 30.000 lei. O sumă semnificativă pentru o categorie profesională importantă, cu o serie de responsabilităţi în stat.
În mod surprinzător, un număr mare de procese au fost inițiate în instanțe legate de salarizare. Acestea se refereau la discriminare salarială, sporuri sau la valoarea de referință sectorială. Aproximativ 20.000 de litigii s-au soldat cu plăți de 10 miliarde de lei, iar procesele şi plăţile vor continua.
Proiectul legislativ propune modificări. Se doreşte creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani, cu excepţii în anumite situaţii. La o retragere anticipată, valoarea pensiei va fi redusă.
Calculul pensiei se va schimba. În loc de 80% din salariul brut se va calcula pensia pe baza a 55% din media indemnizaţiilor brute de încadrare şi a sporurilor din ultimele 60 de luni, însă nu va depăşi 70% din ultimul salariu net.
Judecătorii au manifestat deja nemulţumire publică. Un membru al Consiliului Superior al Magistraturii a acuzat că noua lege urmăreşte să „distrugă o putere în stat”. În ceea ce privește aspectele economice, prevederile sunt justificate. Este greu de crezut că se va afecta statul de drept, în condițiile în care pensia medie a magistraților va fi de 5 ori mai mare decât pensia medie de stat, sau dacă aceştia se vor pensiona la 65 de ani. Perspectivele economice justifică modificările.