Indicele de încredere economică (IIE) a coborât la 94,7 în iulie, de la 96,8 în luna precedentă, pe fondul măsurilor de austeritate anunțate, care au afectat încrederea în toate sectoarele economice, potrivit unui raport al Băncii Naționale a României pentru investitori, publicat miercuri.
Încrederea în industria de prelucrare a scăzut în iulie, cauzată de o reducere a comenzilor și a producției anticipate, precum și de așteptări mai negative în sectorul serviciilor, datorită cererii mai slabe, arată raportul.
Încrederea consumatorilor a atins cel mai scăzut nivel din ultimele 32 de luni, după ce guvernul a implementat un pachet de austeritate la începutul lunii iulie, care a inclus majorări de TVA și accize, începând din August, aşteptându-se să afecteze veniturile viitoare, odată cu eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică.
Încrederea în comerțul cu amănuntul a scăzut la cel mai scăzut punct de la sfârșitul primei pandemii Covid, atât indicatorii retrospectivi, cât și cei prospectivi înregistrând scăderi semnificative.
Moralul din sectorul construcțiilor a scăzut, din cauza previziunilor de scădere a locurilor de muncă, în timp ce nivelul comenzilor a rămas, conform participanților la sondaj, neschimbat.
Așteptările privind prețurile de vânzare au crescut în toate sectoarele. Așteptările consumatorilor privind prețurile în următoarele douăsprezece luni au ajuns la un nivel record de la începutul sondajului din mai 2001, după anunțarea majorărilor de taxe din august 2025 și aşteptările de prețuri mai mari la electricitate.
Indicele de prognoză privind ocuparea forței de muncă a scăzut la 100,1 în iulie, de la 103,8 în luna iunie, atingând cel mai scăzut nivel din decembrie 2020.
Importanța acestor date economice
Indicele de încredere economică (IIE), care include percepțiile din industrie, servicii, comerț, construcții și ale consumatorilor, acționează ca un termometru al încrederii în economie. O scădere generală a încrederii indică o deteriorare rapidă a perspectivelor economice, ceea ce, de obicei, precede reducerea consumului, a investițiilor și chiar a recesiunii.
Impactul imediat al austerității – Scăderea bruscă a încrederii (cu valori negative în industrie și comerț) survine imediat după anunțarea taxelor suplimentare, reflectând percepția mediului privat asupra costurilor suplimentare, reducerii cererii și a incertitudinii crescute. Aceste date ajută factorii de decizie să evalueze dacă măsurile au un efect de frânare prea accentuat.
Semnal de avertizare privind evoluția economică – Scăderea încrederii în aproape toate sectoarele (industrie, servicii, consum, comerț cu amănuntul, construcții) și atingerea unor minime ale încrederii (de la perioada pandemiei) indică un posibil încetinire a PIB-ului, afectare pe termen scurt a consumului și amânarea investițiilor din partea mediului de afaceri.
Previzualizări privind inflația și prețurile – Așteptările record privind creșterea prețurilor (inflația anticipată) sugerează că populația și companiile se așteaptă la o accelerare a scumpirilor, ceea ce poate duce la o creștere actuală a prețurilor „din reflex” (auto-împlinită).
Atenționare privind politicile monetare – Inflația ar putea persista nu doar din cauza factorilor de cost, ci și din lipsa de încredere.
Impact asupra pieței muncii – Așteptările privind ocuparea forței de muncă au scăzut la un minim recent, sugerând o prudență sporită a angajatorilor (posibilă reducere a angajărilor sau chiar concedieri în sectoare afectate).
Capacitatea de producție – În ciuda creșterii utilizării capacității de producție, aceasta rămâne sub media istorică – ceea ce ilustrează că economia operează încă sub potențialul maxim. Dacă trendul actual al încrederii reduse și al cererii slabe persistă, nici această ușoară revenire nu va fi sustenabilă.
Importanță practică: Acest raport este esențial pentru băncile centrale, guvern, investitori, companii și analiști, deoarece anticipează potențialele riscuri legate de recesiune, probleme de ocupare a forței de muncă, spirale inflaționiste sau stagnare. El evidențiază faptul că majorările fiscale care nu reușesc să genereze încredere și sprijin pentru sectorul privat pot să erodeze rapid baza creșterii economice.
Rezumat: Raportul BCR prezintă o imagine relevantă a economiei românești, dincolo de indicatori statistici abstracți. Avertizează asupra riscurilor inerente generate de combinarea încrederii scăzute, temerilor legate de creșterea prețurilor și a preocupărilor legate de ocuparea forței de muncă, care pot intensifica efectele austerității asupra mediului economic și social.
