În fiecare zi, începând din anul următor și până în 2030, peste 600 de persoane în vârstă vor împlini 65 de ani – vârsta de pensionare, conform calculelor efectuate pe baza datelor Institutului Național de Statistică. Aceasta înseamnă un nou pensionar la fiecare două minute.
În România există peste 770.000 de persoane pensionate care au vârste sub 65 de ani, o cifră mai mare decât populația județului Iași, cel mai populat din țară.
Cele mai numeroase categorii de pensionari se găsesc în Capitală (peste 133.000), Cluj (41.000) și Prahova (38.000). În București și Prahova, 27% dintre locuitori încasează pensii, iar în Cluj, unul din patru cetățeni este pensionar.
Numărul persoanelor pensionate poate fi mai mare decât cel al celor care au împlinit vârsta legală de pensionare, deoarece termenul „pensionar” include și pe cei care s-au retras anticipat din motive de sănătate, prin pensionare anticipată sau din profesii specifice. Astfel, categoria persoanelor pensionate este mai extinsă decât doar cei care au atins vârsta standard de pensionare.
În harta prezentată, județele Giurgiu și Ilfov apar cu valori negative, ceea ce indică faptul că o parte din locuitorii cu vârsta peste 65 de ani continuă să lucreze. Acest lucru se explică și prin dificultatea de a menține un anumit nivel de trai cu pensiile actuale.
Având în vedere o inflație de 3%, suma necesară pentru a menține același nivel de trai se dublează aproximativ la fiecare 24 de ani. Deci, dacă acum cheltuiți 72.000 de lei pe an, peste 24-25 de ani ați avea nevoie de aproximativ 150.000 de lei pentru același standard de viață.
De exemplu, o rată a inflației de 6% face ca nevoia de venit să se dubleze aproximativ la fiecare 12 ani, iar o persoană de 65 de ani care cheltuiește 72.000 de lei astăzi va cheltui 231.000 de lei pe an la vârsta de 85 de ani.
Pentru comparație, în Ungaria există aproximativ 400.000 de pensionari cu vârsta sub 65 de ani, iar în Bulgaria aproximativ 350.000.
România se situează pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește durata medie a vieții profesionale. Înainte de 20 de ani, România se afla printre țările cu cele mai lungi perioade de activitate profesională, alături de țările nordice. Datele Centrului Finlandez pentru Pensii arată o vârstă efectivă de pensionare de peste 61,5 ani în Finlanda.
Această situație, împreună cu îmbătrânirea populației, determină multe state europene să analizeze posibilitatea creșterii limitei de vârstă pentru pensionare.
Din păcate, județele românești cu cele mai mari procente de pensionari depășesc, în aceste aspecte, chiar și unele dintre cele mai îmbătrânite țări din lume, precum Japonia.