Institutul Național de Statistică a publicat astăzi datele cheie privind evoluția economiei în primele șase luni ale anului. Experții economici urmăresc cu atenție cifrele Statisticei, deoarece, deși este evident că dinamica economică încetinește, unii anticipează o posibilă recesiune ca urmare a noilor măsuri fiscale ale Guvernului.
Actualizare ora 9.01: Statistica a calculat creșterea economică din al doilea trimestru: 0,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Detalii, aici.
***
„Economia, probabil, va avea o creștere între 0% și 1% în următoarele 12 luni, aceasta fiind prognoza mea. Și trebuie să specific că este o estimare bazată pe datele disponibile”, a declarat Isărescu, la prezentarea Raportului asupra inflației. Pentru a evita recesiunea, guvernatorul a subliniat că este esențială accelerarea absorbției fondurilor europene.
Ulterior publicării deciziei Băncii Naționale de politică monetară, economiștii au prezentat primele lor evaluări, deloc optimiste.
BRD, ale cărei previziuni au o precizie ridicată, estimează că recesiunea este scenariul de bază pentru 2025, cu o scădere anticipată a PIB-ului între 0,6% și 1,4%.
Indicele de încredere macroeconomică a scăzut semnificativ în iunie, ajungând la un nivel care indică un risc crescut de recesiune, a declarat Adrian Codîrlașu, președintele asociației care reunește analiștii financiari. Sondajul a fost realizat în ultima săptămână a lunii iunie, înainte de finalizarea pachetului fiscal, în contextul în care mesajele autorităților sugerau menținerea TVA-ului la nivelul de 19%.
„Posibila recesiune se suprapune cu o creștere a inflației generată de măsurile fiscale. O combinație nefericită datorită politicii fiscale puternic ciclice din ultimii ani”, susține Adrian Codîrlașu, președintele CFA.
Economia României ar putea stagna în 2025 (cu o creștere de doar 0,3% din PIB), inflația ar putea atinge 10%, iar șomajul ar putea crește la 6%, conform unui raport ING.
BCR va revizui prognoza de creștere pentru anul curent după publicarea datelor privind evoluția PIB-ului pe primul semestru.
Semnale ale unei posibile recesiuni
Experții urmăresc mai mulți indicatori-cheie care adesea semnalează o posibilă recesiune:
- Slăbirea pieței muncii: Creșterea economică încetinește când numărul locurilor de muncă create lunar scade sau devine negativ. Creșterea cererilor de șomaj și a ratei șomajului indică dificultăți pe piața forței de muncă.
- Scăderea cheltuielilor de consum: Consumatorii reduc achizițiile, vânzările din comerțul cu amănuntul scad. Semnale indirecte: parcări goale, creșterea vânzărilor de produse alimentare accesibile.
- Pesimism în mediul de afaceri: Reducerea comenzilor pentru bunuri, a producției industriale și creșterea numărului de închideri de firme.
- Scăderea încrederii: Consumatorii estimează evoluția economică, veniturile și inflația În acest context, nu pot fi excluse noi ajustări ale taxelor indirecte, avertizează Raportul asupra inflației publicat de BNR. Totodată, se prevăd riscuri de relaxare a politicii salariale, inclusiv posibilă majorare a pensiilor și salariilor, în a doua jumătate a anului următor. Acest fapt ar avea ca efect o reducere a intensității diminuării inflației.
Evoluția inflației va depinde de claritatea mesajelor economice, comportamentul populației în fața reducerii veniturilor reale și de răspunsurile companiilor la creșterile costurilor salariale.
Lipsa unor declarații ferme din partea autorităților privind caracterul temporar sau permanent al măsurilor fiscale creează riscul ca anticipările inflaționiste ale firmelor și consumatorilor să depășească țintele.