Bolile vasculare periferice (BVP) implică îngustarea sau blocarea arterelor care nu sunt implicate direct în alimentarea inimii sau creierului. Persoanele cu BVP prezintă un risc crescut de afecțiuni cardiovasculare grave datorită aterosclerozei concomitente în arterele coronare, carotide și cerebrale.
Cercetările din ultimele două decenii au evidențiat o asociere între BVP și un risc semnificativ crescut de accident vascular cerebral (AVC), infarct miocardic letal sau deces cauzat de afecțiuni cardiace, de 2-3 ori mai mare decât la persoanele fără această afecțiune. De asemenea, riscul de deces din cauze cardiovasculare este crescut de 6 ori. BVP este adesea asociată cu o mortalitate crescută datorată afecțiunilor cardiace (40-60% din cazuri) sau a afecțiunilor cerebrale vasculare (10-20% din cazuri). Alte evenimente vasculare, precum anevrismul aortic rupt, sunt implicate în aproximativ 10% din decese.
Factori de risc pentru bolile vasculare periferice
–Afecțiuni preexistente: diabet zaharat, afecțiuni cardiace și cerebrale vasculare, accident ischemic tranzitoriu (AIT);
–Factori de risc nemodificabili: vârstă, sex, etnie, antecedente familiale;
–Factori de risc modificabili: fumat, obezitate, hipertensiune arterială, dislipidemie, controlul glicemiei.
Vârsta și sexul
Studiile au demonstrat o corelație între vârsta înaintată și riscul crescut de BVP, indiferent de sex. Impactul sexului este mai puțin clar, însă unele cercetări sugerează că bărbații prezintă un risc dublu de BVP comparativ cu femeile.
Fumatul
Fumatul este un factor de risc major pentru afecțiunile cardiorespiratorii și diverse tipuri de cancer, influențând negativ funcția vasculară și agregarea plachetară, contribuind la declanșarea inflamației, specifică aterosclerozei.
Fumatul este un important factor de risc pentru BVP. Studiile epidemiologice arată o creștere de până la 4 ori a riscului de BVP la fumători față de nefumători. Chiar și după apariția BVP, fumatul continuu crește riscul de mortalitate de până la 3 ori. Persoanele care fumează prezintă un risc mai crescut de intervenții chirurgicale legate de BVP, de exemplu pentru revascularizare sau amputații.
Diabetul zaharat
Pe lângă fumat, diabetul zaharat este un factor de risc major pentru BVP. Rezistența la insulină și hiperinsulinemia cresc riscul de BVP. Patologia aterosclerotică la persoanele cu diabet tendă să afecteze mai mult vasele periferice, în special cele situate în zona membrelor inferioare, crescând riscul de amputații majore. Controlul glicemiei este un factor important și în prevenția complicțiilor microvasculare și macrovasculare.
Hipertensiunea arterială
Hipertensiunea arterială este un factor de risc major pentru afecțiunile cardiovasculare la nivel global. Studiile au arătat o corelație directă între hipertensiune și BVP; persoanele cu hipertensiune prezintă un risc mai mare de BVP. Această corelație este determinată de reducerea elasticității arterelor datorită procesului de calcificare.
Dislipidemie
Studiile epidemiologice au stabilit o corelație între nivelurile crescute de colesterol total și lipoproteine cu densitate joasă (LDL) și riscul de complicații cardiovasculare majore, incluzând BVP. Nivelurile crescute de colesterol reprezintă un factor de risc important și independent pentru dezvoltarea BVP.
BVP devine o problemă globală tot mai frecventă, cu un risc cardiovascular crescut la pacienții afectați. Această boală este recunoscută ca echivalent al riscului de afecțiuni coronariene.
Ghidurile actuale recomandă prevenția secundară la pacienții cu BVP prin modificarea factorilor de risc. Aceasta presupune controlul tensiunii arteriale, colesterolui, renunțarea la fumat, controlul glicemiei și gestionarea funcției trombocitelor.
Pentru informații detaliate și programarea unui consult de Chirurgie Vasculară, vă rugăm să contactați Call Center Arcadia la numărul de telefon 0232 920.
Dr. Anda Grosu, Chirurg Vascular, Arcadia
